Cum să distribui banul public pentru a evita blocajele politice

796
0

Cu o săptămână în urmă, Guvernul și-a asumat răspunderea în fața Parlamentului pentru proiectul de modificare a bugetului, creând un blocaj politic în Parlament. Opoziția spune că nu exista niciun motiv pentru ca proiectul de lege să nu fie dezbătut și aprobat cu o largă susținere parlamentară.

Susține și tu o instituție de presă liberă! Donația ta va contribui la susținerea activității noastre prin care informăm societatea echidistant și corect. Ajută-ne să promovăm adevărul, dreptatea și libertatea.

SUSȚINE

Gestul Guvernului vine exact după ce un studiu al experților recomandă implicarea cât mai largă a societății civile și partidelor politice în luarea deciziilor privind cheltuirea banului public, mai ales când o parte din ei provin din finanțări externe.

Se negociază un nou acord cu FMI

Prim-ministrul Ion Chicu a avut miercuri o discuție cu echipa de experţi ai Fondului Monetar Internaţional (FMI), condusă de Ruben Atoyan, în cadrul căreia au fost inițiate negocierile unui nou program cu FMI, la ședința online participând și guvernatorul BNM, Octavian Armașu.

„Sprijinul financiar din partea FMI este esențial pentru Republica Moldova a cărei economie, în mod clar, a fost afectată de pandemia de COVID-19. Suntem gata să discutăm și să îndeplinim cele câteva puncte importante prevăzute în acordul de finanțare și să continuăm colaborarea. Mai ales că ultimul program cu FMI a fost îndeplinit cu succes”, a declarat premierul Chicu.

Timp de două săptămâni, misiunea FMI urmează să poarte discuții cu autoritățile Republicii Moldova pe marginea unui program nou care se va desfășura în următorii trei ani (2020-2023). Acesta se va baza pe acțiuni de susținere a economiei, pe promovarea unei bune guvernanțe fiscale și financiare, consolidarea statului de drept, măsuri anticorupție și alte domenii.

Sprijinul financiar în cadrul programului se poate ridica la 550 de milioane de dolari, partea cea mai mare din sumă urmând a fi utilizată drept suport bugetar, iar o mică parte – pentru completarea rezervelor valutare. În luna septembrie, Memorandumul cu FMI urmează a fi discutat în cadrul bordului FMI.

FMI rămâne, astfel, un creditor esențial pentru Republica Moldova. În luna aprilie 2020, Consiliul de directori al Fondului a aprobat un credit de urgență pentru RM în valoare de cca 235.000.000 de dolari, care a fost acordat pentru suport bugetar în condițiile prognozelor de contractare economică. Acești bani au asigurat până în prezent achitarea la timp a salariilor și pensiilor de către Guvern în condițiile unei recesiuni economice severe și a neîndeplinirii veniturilor bugetului de stat.

Cheltuirea finanțărilor externe trebuie discutată pe larg cu societatea

Potrivit unui studiu al Institutului pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), Republica Moldova ar avea nevoie să atragă cel puțin 500 de milioane de dolari pentru cheltuielile bugetare de la FMI și UE și cel puțin 650 de milioane de dolari pentru investițiile publice suplimentare din împrumuturi bilaterale și eurobonduri în următorii cinci ani.

Împrumuturile de la FMI și UE ar trebui să fie dedicate finanțării reformelor structurale, cum ar fi reforma teritorial-administrativă, transparența întreprinderilor de stat, economia informală, un nou cod vamal, strategia sectorului justiției etc. Este esențial ca guvernul să propună spre dezbaterea publică în timp lista de priorități de dezvoltare finanțate de către aceste împrumuturi.

Prin angajarea societății civile și a Parlamentului, ar trebui să formuleze un consens național pe agenda de reformă. În același timp, eurobondurile și împrumuturile bilaterale, într-o oarecare măsură, ar trebui să fie dedicate investițiilor publice.

Investițiile publice au sens atunci când rentabilitatea lor acoperă rata dobânzii creditelor. Prin urmare, Guvernul, în paralel cu experții, ar trebui să identifice acele proiecte naționale și strategice care urmăresc îndeplinirea obiectivelor stabilite în Strategia Națională de Dezvoltare „Moldova 2030”.

Experții recomandă autorităților și partidelor politice să evite politizarea ajutorului financiar. „Părțile interesate ar trebui să înțeleagă că politizarea excesivă a problemei va diminua din înțelegerea importanței asistenței financiare de către societate”, menționează experții.

Totodată ei amintesc despre capacitatea scăzută a ministerelor de a pregăti cu promptitudine prioritățile strategice intersectoriale pe dimensiunea diferitor surse de asistență financiară, fie că acestea vin de la FMI, din împrumuturi suverane sau din eurobonduri. Și așa Guvernul și ministerele întâmpină dificultăți pentru a defini rapid prioritățile de modernizare și comunicarea eficientă a acestora, se lasă de înțeles că în astfel de procese ar trebui antrenată și opoziția, dar și comunitatea de experți. Altfel spus, repartizarea banilor obținuți nu ar trebui să reprezinte doar prerogativa partidelor de la guvernare.

Totodată, autoritățile nu ar trebui să ignore ajutorul financiar care vine în conformitate cu un pachet de grant de la Banca Mondială, România, din fondurile UE, care sunt, însă, însoțite de unele condiționalități.

Până la urmă, aceste condiționalități nu sunt altceva decât niște oportunități și argumente suplimentare în favoarea reformelor amânate de multă vreme. „Orice criză este și o oportunitate de a îmbunătăți un proces de reforme, în special pentru cele care au fost amânate de zeci de ani”, spun experții.

Ce recomandă experții

În context, autorii studiului sunt de părere că Guvernul ar trebui să asigure o transparență maximă și să consulte societatea civilă cu privire la intenția de a accesa asistența financiară externă deoarece orice sprijin financiar (subvenții sau împrumuturi) se referă la fonduri publice. Astfel, legea obligă decidenții să asigure transparența, consultarea la toate etapele: negocierea acordului, direcția spre care vor fi canalizate fondurile și altele.

Totodată, Guvernul ar trebui să efectueze o analiză exhaustivă cu privire la condițiile economice și financiare în faza timpurie a negocierilor, în special în cazul împrumuturilor suverane. Acest exercițiu ar trebui să includă analiza repercusiunilor împrumuturilor suverane, în special a împrumuturilor controversate din Rusia și China, asupra securității naționale a țării.

Există recomandări și pentru donatori și partenerii de dezvoltare, care ar trebui să încurajeze proiecte ce oferă asistență tehnică promptă guvernului pentru a evalua toate tipurile de sprijin financiar înainte și în timpul negocierilor. Acest lucru ar spori, de asemenea, transparența, comunicarea strategică și consultările publice autentice.

Pentru a spori informarea corectă a publicului și a reduce la minimum o eventuală agendă ascunsă, Guvernul ar trebui să utilizeze platformele de dialog existente cu societatea civilă și cu comunitatea de experți pentru a consulta potențialele acorduri de sprijin financiar.

Totodată, funcționarii guvernamentali dar și partidele politice ar trebui să se abțină de la politizarea excesivă a procesului de gestionare a sprijinului financiar.

Din cauza acestei politizări excesive se diminuează sprijinul public pentru un împrumut sau investiție și se creează condiții propice pentru dezinformare și manipulări.

Tot în vederea asigurării transparenței, înainte de anunțarea anumitor pachete de sprijin financiar, guvernul și conducerea politică ar trebui să pregătească și să prezinte public un plan detaliat de cheltuieli, în legătură strictă cu viziunea de dezvoltare a țării.

Și negocierea pachetului de asistență financiară, fiind un exercițiu politic, ar trebui privită și comunicată ca parte a unei viziuni pentru modernizarea țării.

Potrivit experților, ar urma să fie dezvoltate prioritar proiectele de infrastructură, industrie, dezvoltarea afacerilor.

Identificarea proiectelor nu trebuie să și-o asume doar guvernarea. Acest lucru ar trebui prezentat societății, dezbătut în Parlament, discutat între organizațiile societății civile și asociațiile de afaceri relevante.

În cazul în care ai ajuns să citești acest text, înseamnă că subiectul reflectat te-a interesat. Site-ul „gazetadechisinau.md” publică articole care reflectă un spectru larg de probleme, scrise profesionist și echidistant de editorialiști și jurnaliști cu experiență. „Gazeta de Chisinau” este o sursă de informare credibilă pe piața mediatică din Republica Moldova. Nu o lăsa să dispară! Contribuie la menținerea unei publicații libere. Acum poți face și tu o donație.

SUSȚINE