Aviatorul Karmanov, un erou gonflat de propaganda sovietică

187
0
Avion de luptă He-111 de producție germană cu însemne românești. În cerul Basarabiei, aviatorii români erau motivați să lupte, apărând hotarul țării, la vechiul hotar al lui Ștefan cel Mare. Ei se manifestau ca luptători dintre cei mai iscusiți în acea parte a războiului
Avion de luptă He-111 de producție germană cu însemne românești. În cerul Basarabiei, aviatorii români erau motivați să lupte, apărând hotarul țării, la vechiul hotar al lui Ștefan cel Mare. Ei se manifestau ca luptători dintre cei mai iscusiți în acea parte a războiului

În volumul „Minciuna mai mare decât războiul…”, apărut recent la Chișinău, în expunerea subsemnatului, a fost demascată o pretinsă faptă eroică a unui grup de 11 ostași sovietici, care cică, în primăvara anului 1944, ar fi schimbat cursul războiului în zona Răscăieți-Cioburciu. În baza unor documente de arhivă ireproșabile, cartea dovedește că ei nici măcar n-au purtat lupta pe care le-a atribuit-o timp de 75 de ani propaganda sovietică și postsovietică, înălțându-le și un impunător memorial, la fața locului.

Un caz de trucaj asemănător al faptelor modeste din război identificăm și în istoria cu aviatorul roșu Afanasi Karmanov. Sursele de informare incompetente, presa scrisă și electronică, paginile de internet și discursurile publice ale unora, până în prezent, îl elogiază pe Karmanov, ca pe un zburător de poveste, care cică ar fi demonstrat mare eroism în cerul Chișinăului, în primele zile ale războiului din iunie 1941.

De regulă, povestitorii își susțin narațiunile cu detalii inventate, imprimându-i „eroului” calități cât mai gogonate. Câteva zeci de ani postbelici, numele lui Karmanov l-a purtat și o stradă importantă din Chișinău. Rapoartele de luptă cronologice ale unităților militare, care activau în acel moment pe frontul Basarabiei, redau însă evenimentele acelui război cu totul altfel.

În prima zi de război, aviatorul Karmanov nu s-a evidențiat deloc

Jurnalul de luptă al Diviziei 20 Aviație, implicit Regimentul 4 Aviație de Vânătoare, în care își făcea serviciul Karmanov și care înregistra toate evenimentele de la linia de foc, în notele sale din prima zi a războiului, nu-l pomenește în nici un fel pe aviator.

Documentul afirmă doar că regimentul a avut misiunea să apere spațiul aerian al Chișinăului și Tiraspolului și să efectueze zboruri de recunoaștere în zonele Iași, Bacău, Botoșani etc., în care au fost pierdute trei avioane. Doar maiorul Orlov, comandantul regimentului, a reușit să doboare un bombardier inamic, în zona aerodromului Chișinău, pe la ora 7 dimineața. Avionul a căzut în flăcări la vreo 6 kilometri nord de oraș.

Escadrila a patra a regimentului (cea în care era încorporat Karmanov) se disloca pe aerodromul din Chișinău, situat în zona satului Răvaca, mai spun documentele de atunci. De fapt, acestea sunt toate detaliile cu privire la prima zi de război, fixate în jurnalul de luptă al diviziei respective.

Aviatorul Karmanov a fost doborât imediat ce s-a înălțat a doua oară în aer

În cea de a doua zi de război, la ora 11 și jumătate, deasupra Chișinăului au apărut cinci avioane de vânătoare germane Messerschmitt 109. Jurnalul de luptă al diviziei spune că două dintre acestea au fost avariate de către căpitanul Karmanov, care conducea un aparat MIG-3. Aviatorii inamici au reușit să aterizeze undeva în zona Hâncești, încă ocupată de sovietici. De altfel, documentul informează și despre detaliile de după aterizarea avioanelor avariate de Karmanov, scriind că un aviator a aterizat rănit, iar altul a ajuns la pământ nevătămat. Tot acolo, scribii militari sovietici menționează că, la ora 21.30, locotenentul Morozov a distrus un bombardier inamic.

În aceeași zi de 23 iunie 1941, la ora patru și jumătate după-amiază, alte patru avioane Messerschmitt au apărut în cerul Chișinăului. În întâmpinarea lor s-au ridicat 4 MIG-uri din escadrila de la Răvaca, printre care unul condus de Karmanov, și 9 avioane I-153, venite în ajutor de pe aerodromul din Grigoriopol. A pornit o luptă inegală, 13 avioane de vânătoare sovietice împotriva a patru avioane germane.

În scurt timp, nemții au doborât trei aparate sovietice, două MIG-uri și un I-153, care au căzut cuprinse de flăcări, cu tot cu aviatori. Alte două avioane sovietice I-153 au fost avariate, reușind totuși să aterizeze, unul la Grigoriopol, fără a putea scoate șasiul însă, iar altul n-a mai ajuns la aerodrom, aterizând pe un câmp, lângă Dubăsari. Nici un avion româno-german n-a suferit în această luptă.

Jurnalul de luptă al Diviziei 20 spune că, în unul dintre cele două avioane MIG-3 doborâte mortal de către nemți, se afla căpitanul Karmanov, care n-a mai reușit de data asta să doboare și el pe cineva. Însă e straniu că anume pentru această luptă pierdută decisiv comandanții au cerut de la Kremlin titlul de erou pentru aviator.

Fila din jurnalul de luptă al Diviziei 20 Aviație, în care este descrisă lupta și moartea lui Karmanov
Fila din jurnalul de luptă al Diviziei 20 Aviație, în care este descrisă lupta și moartea lui Karmanov

Fișa de erou a lui Karmanov abundă de inexactități și mistificare a luptei

Stalin își iubea soldații, ce-i drept, mai mult în rol de carne de tun. De aceea, odată cu marile înfrângeri ale sale pe frontul războiului din 1941, a pornit un proces de eroizare a celor care își dădeau viața pentru el, dăruindu-le ordine și medalii. Printre cele mai valoroase distincții militare se evidenția titlul suprem de Erou al URSS. La 27 martie 1942, în lista celor cărora li s-a conferit această distincție îl găsim și pe căpitanul aviator Afanasi Karmanov.

Demersul pentru conferirea titlului de erou lui Karmanov a fost înaintat la 17 iulie 1941, semnat de maiorul Orlov, comandant al Regimentului 4 Aviație de Vânătoare din Divizia 20 de specialitate, și contrasemnat de generalul de aviație Osipenko, comandant al diviziei, el însuși erou al URSS. De altfel, orice comandant tindea să-și laude subalternii, spre a fi lăudat și el, evident. Numai că aceștia au denaturat după bunul lor plac adevărul despre luptele purtate, atribuindu-i lui Karmanov calități și merite pe care acela nu le-a manifestat în singura sa zi „de glorie”.

Am văzut mai sus ce au scris documentele cronologice ale zilei de 23 iunie, în care Karmanov a murit doborât imediat ce a urcat în aer. Osipenko și Orlov însă, în demersul pentru titlul de erou al căpitanului, afirmă fals precum că (cităm din demers): „La 23 iunie, în luptele pentru spațiul aerian al Chișinăului, aviatorul, de unul singur, a doborât trei avioane inamice marca „Messerschmitt”.

Comandanții mai scriu, la fel de fraudulos, precum că, în aceeași zi, la orele 20, Karmanov a aterizat pe aerodromul Răvaca pentru alimentarea cu combustibil și muniții. Dar au apărut patru avioane de vânătoare inamice, astfel căpitanul a întrerupt alimentarea mașinii sale și s-a înălțat în aer, la luptă inegală cu aparatele de zbor ale inamicului. „În această luptă aviatorul a murit cu moarte de erou în Războiul de Apărare a Patriei”, mai declară cu falsitate comandanții dornici de propria glorie.

Concluzii cu eroi gonflați

Evident, trei avioane doborâte, dar și acelea inventate, plus o întrerupere a alimentării cu combustibil pentru a decola în mare grabă, nu sunt suficiente pentru înaltul titlu de erou. De aceea, comandanții lui Karmanov au mai introdus în demers faptele anterioare ale aviatorului, pentru care el primise deja ordinul „Krasnaya Zvezda”. Aceștia amintesc că militarul a activat pe frontul din Finlanda, unde a salvat un camarad de la iminența prizonieratului.

Însă, comparând descrierea faptei de erou cu relatările cronologice de pe câmpul de luptă, oricine poate concluziona că și aviatorul Karmanov a fost un erou inventat, asemenea mitului cu 11 eroi de la Răscăieți, și într-un caz și în altul fiind produși doar pentru propagandă. Putem să mai adăugăm că atât aviatorul Karmanov, cât și infanteriștii de la Răscăieți n-au fost băștinași ai pământului nostru și au luptat de fapt împotriva moldovenilor care, la acea vreme, își făceau datoria în cadrul Armatei Române, luptând pentru eliberarea Basarabiei de sub ocupația sovietică.

Autor: Gheorghe Mărzencu

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here