Economia e pe butuci, urmează o catastrofă umanitară?

Statisticile confirmă că economia este pe butuci și Guvernul vrea să relanseze activitatea economică deși nu a reușit să ia sub control epidemia de COVID-19. Într-un final, această atitudine irațională ar putea conduce la o catastrofă umanitară.

Săptămâna trecută, Biroul Naţional de Statistică a publicat statisticile privind evoluția comerțului extern, care confirmă că economia moldovenească, cel puțin în luna aprilie, era pe butuci.

Cel mai prost rezultat din ultimii 15 ani

În aprilie, exporturile de mărfuri moldovenești s-au cifrat la 149,8 milioane de dolari, fiind cu 30,5%  mai mici față de aprilie 2019. La rândul lor, importurile au însumat 285,6 milioane de dolari, fiind cu 44,6% mai mici față de aprilie 2019. Un rezultat mai slab decât cel din aprilie 2020 comerțul exterior al Moldovei îl avea acum vreo 15 ani.

Ce se ascunde în spatele acestor cifre?

Potrivit unui comunicat BNS, care prezintă statisticile comerțului extern pentru primele patru luni ale anului, în ianuarie-aprilie 2020, exporturile de mărfuri au totalizat 824,8 milioane de dolari SUA, volum inferior celui realizat în perioada corespunzătoare din anul trecut cu 13%.

Totodată, statisticile arată că exporturile clasice, care au reprezentat  78,2% din total, au scăzut cu doar 3,8% influențând micșorarea generală a exporturilor cu 2,7%.

La rândul lor, reexporturile, însumând doar 180 de milioane de dolari (21,8% din total) s-au redus cu 35,3%.

Industria de confecții și cea automotive, cele mai afectate

În această categorie intră în special reexporturile de mărfuri după prelucrare (îmbrăcăminte, încălțăminte, seturi de echipamente utilizate în mijloacele de transport, cabluri coaxiale, conductoare și transformatoare electrice, volane, coloane și cutii de direcție pentru autovehicule). Exporturile de mașini și aparate electrice și părți ale acestora s-au redus cu 34,2%, iar cele de îmbrăcăminte și accesorii, cu 25,3%.

Este evident vorba despre industria de confecții și cea automotive, cele două industrii care au oferit în ultimele decenii cele mai multe locuri de muncă pentru moldoveni, temperând într-o oarecare măsură exodul forței de muncă peste hotare.

Deși funcționează în baza materiei prime a clientului, oferind o valoare adăugată foarte mică economiei moldovenești, aceste industrii au fost de fapt singurele care au contribuit mulți ani la o oarecare creștere a sectorului moldovenesc de producere.

În martie, odată cu instituirea stării de urgență și pentru a preveni răspândirea epidemiei de COVID-19, aceste industrii au fost oprite în mare parte, iar rezultatul s-a văzut imediat în statisticile pentru luna mai. De asemenea, companiile ce activează în aceste industrii sunt printre cei mai mari contribuabili la fondurile de pensii, de medicină, dar achită și impozite importante pe venitul persoanelor fizice la buget.

Consumul în scădere și stoparea industriilor cheie au redus importurile

În ianuarie-aprilie 2020, importurile de mărfuri au constituit  1,65 miliarde dolari, volum inferior celui înregistrat în ianuarie-aprilie 2019 cu 12,3%.

Analiza evoluției importurilor pe țări relevă diminuări mari ale importurilor din principalele țări partenere: din Federația Rusă, cu 20,1%, din România, cu 19,7%, și din Italia, cu 21,9%. Scăderea importurilor rusești a fost cauzată de reducerea importurilor de gaze cu 30%, în special din cauza iernii calde, dar și a opririi unor întreprinderi energofage în perioada stării de urgență.

Importul de produse petroliere s-a răsfrânt asupra importului din România, de unde ne sunt livrate circa 90% din carburanți. În general, scăderea importului se explică prin scăderea consumului moldovenilor care, deși încă nu au resimțit din plin criza economică, au început să strângă „bani albi pentru zile negre”. Totodată, au scăzut livrările de componente și materii prime pentru industriile automotive și de confecții.

Mai întâi să fie stopată pandemia, apoi relansată economia

Evoluția comerțului exterior reflectă fidel stagnarea economiei moldovenești în perioada stării de urgență, ultima fiind justificată și acceptată de populație drept măsură necesară pentru oprirea pandemiei. Astfel a procedat majoritatea covârșitoare a țărilor.

Doar că cea mai mare parte din ele a reușit, grație gestionării eficiente a crizei pandemice, să diminueze riscurile răspândirii acesteia. În ultimele zile, vedem cum mai multe țări, inclusiv cele care în luna martie prezentau principalele focare de COVID, cum ar fi Italia sau Franța, relaxează acum restricțiile și repornesc gradual motoarele economiei. Altfel spus, îndepărtând pericolul epidemiei, țările încep procesul de reparație a gravelor probleme economice generate de aceste câteva luni de oprire a economiei.

Nu și în Republica Moldova

La noi însă, deși evoluția infectărilor cu COVID-19 este încă în ascensiune, autoritățile de asemenea relaxează restricțiile. Potrivit unei postări a premierului Chicu făcută la finele săptămânii trecute pe pagina sa de Facebook, fără reluarea treptată a activităților economice, țara va intra în colaps financiar și bugetar.

El a reafirmat același lucru după întâlnirea de luni cu președintele Dodon și speakerul Zinaida Greceanîi, anunțând că țara nu mai are resurse și dacă autoritățile ar reintroduce restricțiile economice, am risca să ne confruntăm cu o gravă criză.

În context, premierul care acum trei luni se rățoia la toată lumea ce propunea soluții pentru lupta cu pandemia, îndeamnă azi reprezentanții tuturor partidelor politice să dea dovadă de unitate și să vină cu apeluri către cetățeni să respecte cu strictețe regulile și recomandările epidemiologilor.

„Nu mai avem resurse și, dacă blocăm economia, intrăm în altă criză. De aceea atât noi, cât și alte state, mai dezvoltate, nu mai pot bloca activitățile economice. De aceea trebuie să ne adaptăm, să respectăm toate regulile impuse de epidemiologi, altfel eforturile Guvernului, ale autorităților nu sunt suficiente. Nu mai putem închide oamenii în casă, nu mai putem închide economia. Dacă facem acest lucru peste câteva săptămâni, rămânem fără rezerve. De aceea vă rugăm să ne ajutați să trecem peste această situație”, a chemat premierul.

Negruța: „Viața are prioritate”

Declarațiile premierului au fost criticate dur de ex-ministrul Finanțelor, Veaceslav Negruță. „Abordarea este una criminală față de cetățeni și sănătatea lor. Veniturile, evident, contează atât pentru oameni, cât și pentru stat. Dar care e costul celor trei luni de blocaj care s-au dovedit inutile din cauza lui Dodon? Oare riscurile de îmbolnăvire în creștere și costurile spitalicești ulterioare, inclusiv prețul vieților omenești, nu sunt mai mari decât veniturile pe care mizează guvernarea? Ceva nu e în regulă cu prioritizarea lucrurilor, viața are prioritate! Explicați-i lui Dodon, chiar și agenda lui electorală nu contează”, a menționat în context expertul.

Ex-ministrul condamnă astfel lipsa de logică a acțiunilor guvernului. Măsurile de carantină și starea de urgență au fost instituite la mijlocul lunii martie pentru a nu admite supraîncărcarea sistemului medical, care nu ar rezista unui număr mare de îmbolnăviri. Acum, problema nu a dispărut, din contră, ea este mult mai gravă decât cu trei luni în urmă. Totuși, guvernul exclude restricțiile, expunând sistemul sanitar riscului de a ceda, ceea ce ar însemna începutul unei catastrofe umanitare.