Fotbalul basarabean în perioada interbelică – parte organică a României Mari (II)

215
0
Echipa Venus București
Echipa Venus București

Campionatul României, începând cu stagiunea 1930-1931, a suferit schimbări importante în plan structural. Cele 10 competiții districtuale au fost înlocuite cu 5 Ligi regionale: Nord (cu centre la Cluj și Oradea), Sud (București, Ploiești), Vest (Timișoara, Arad), Centru (Brașov, Sibiu) și Est (Cernăuți, Chișinău), aceasta din urmă fiind divizată în trei districte: Bucovina, Moldova și Basarabia, campioanele cărora își disputau întâietatea, în vederea accederii în faza finală. În cadrul acestei ediții inaugurale, formația Mihai Viteazul Chișinău, fără frații Vâlcov în componență (care peste un an vor deveni campioni naționali cu Venus București), a căzut pradă ușoară în semifinalele Ligii de Est, în fața celor de la Concordia Iași, scor 3-1.

Stadionul Venus
Stadionul Venus

Campionat divizionar

Ediția 1932-1933 a Campionatului țării s-a desfășurat după o formulă modificată. Astfel, au fost constituite două serii a câte 7 formații (potrivit cu clasamentul din stagiunea precedentă), câștigătoarele grupelor urmând să dispute finala. Nicio echipă din interfluviul Pruto-Nistrean nu a reușit să nimerească în această companie de elită. Ulterior, s-a trecut la sistemul unei singure serii (Divizia „A”) cu 12 cluburi (patru din București și câte două din Timișoara, Arad, Cluj și Oradea). Iar în septembrie 1934 a fost constituită Divizia „B” (includea 5 serii a câte 8 echipe), în care a obținut dreptul să participe și Sporting Chișinău; pe atunci în componența formației strălucea renumitul Pantelei Sabatin, apoi au mai venit și alți jucători de un talent sclipitor: Vladimir Cearughin (va deveni campion al țării în componența Venus București, alături de frații Vâlcov), Alexandru Bobeică, Vasile Tcacenco ș.a.

Echipa Mihai Viteazul Chișinău, sursa: http://fotballatrecut.blogspot.com
Echipa Mihai Viteazul Chișinău, sursa: http://fotballatrecut.blogspot.com

În meciul inaugural din Divizia „B”, cu Textila M.V. Iași, Sporting Chișinău se impune cu 4-1 (2-0), în fața propriilor suporteri ce au umplut până la refuz Stadionul „Regele Ferdinand I”. La final de sezon, chișinăuienii s-au clasat pe locul V, la fel și în 1939, astea fiind cele mai bune poziționări ale unei echipe basarabene într-un campionat divizionar, până în 1940, când venirea hoardelor sovietice a dus la desființarea cluburilor autohtone.

În 1938, Traian Tighina promovează în Divizia „B”, după ce câștigă în dubla manșă a barajului (2-0 și 1-1) cu formația Muncitorul Cernăuți. În același an, Divizia „C” este desființată, iar echipa Mihai Viteazul este admisă în Divizia „B”. Cu un an mai târziu, același lucru îl obține Maccabi Chișinău, iar Sporting ia numele Nistru. Este de menționat că la acel moment echipe din Bălți, Tighina și Chișinău evoluau în Divizia „C”, organizată în vara lui 1936, cu echipe de amatori și semiamatori; aceasta era împărțită în patru ligi, după principiul teritorial. Formațiile basarabene împreună cu cele din Bucovina și Moldova de pe malul drept al Prutului evoluau în Liga de Est.

Echipa Sporting Chișinău, sursa: http://fotballatrecut.blogspot.com
Echipa Sporting Chișinău, sursa: http://fotballatrecut.blogspot.com

Cupa României

În 1931, s-a desfășurat prima Cupă a României, inițial aceasta fiind disputată între selecționatele Ligilor. Petea Vâlcov în componența Ligii de Sud a jucat finala, câștigată de Liga de Nord. Apoi s-a trecut la sistemul de competiție intercluburi. Cel mai mare succes al unei echipe basarabene în cadrul acestui turneu este accederea, în sezonul 1936-1937, a formației Sporting Chișinău în optimi de finală, cu un parcurs demn de toată lauda: mai întâi trece în deplasare de Gloria CFR Galați, 2-1, și acasă cu 1-0 de o echipă din Câmpia Turzii, Industria Sârmei. În optimi formația noastră s-a confruntat la Chișinău cu Venus București. Tribunele au devenit neîncăpătoare, spectatorii arzând de nerăbdare să-i vadă în acțiune pe frații Vâlcov (au jucat Petea și Volodea), care erau dubli campioni naționali la acel moment cu Venus București, al treilea trofeu suprem urmând să și-l adjudece chiar în acel an. Meciul s-a încheiat cu un 3-1 în favoarea mult mai puternicei și titratei echipe bucureștene, aflate în acei ani în plină ascensiune.

Frații Vâlcov, multipli campioni naționali

În 1931, Colea, Petea și Volodea Vâlcov se transferă de la Mihai Viteazul la Venus București (Volodea împlinise abia 15 ani). Deja aveau un renume și succese de răsunet, mai multe cluburi din capitală punând ochiul pe magnifica tripletă. Anterior, publicul bucureștean avusese ocazia să savureze din jocul feeric al fotbaliștilor noștri, când în semifinalele Campionatului național echipa Mihai Viteazul s-a confruntat cu campioanele edițiilor respective: Colțea Brașov (1928) și Juventus București (1930), iar Petea Vâlcov a marcat câte două goluri în ambele meciuri.

În același an, frații Vâlcov debutează pentru selecționata Bucureștiului, în două partide amicale contra lotului orașului Sofia (Bulgaria): 0-2; 1-1. Iar în 1932, tustrei joacă în primul lor meci divizionar împotriva RGMT, debutul fiind de-a dreptul strălucit (2-0), ambele goluri ale echipei bucureștene fiind opera basarabenilor Petru și Nicolae Vâlcov. Despre parcursul glorios al minunatei triplete în campionat, selecționată și cupele europene veți afla în numărul următor al săptămânalului nostru.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here