Partea întunecată a modei. Reutilizarea hainelor vechi și transformarea lor în piese noi

2952
0
Colaj foto Gazeta de Chișinău

Ne place să fim în pas cu moda, dar trebuie să știm că deșeurile textile au capacitatea de a contamina solul, apa și aerul. Industria modei este a doua cea mai poluantă industrie din lume, după cea petrolieră. În loc să aruncăm la gunoi hainele de care nu mai avem nevoie, le putem dona sau recicla. Pentru a echilibra și mai eficient lucrurile trebuie să reducem consumerismul. Cumpărăm multe haine, ele se demodează, iar în rezultat avem textile nefolositoare.

Susține și tu o instituție de presă liberă! Donația ta va contribui la susținerea activității noastre prin care informăm societatea echidistant și corect. Ajută-ne să promovăm adevărul, dreptatea și libertatea.

SUSȚINE

Industria textilă generează în atmosferă circa 10% din emisiile de gaze cu efect de seră. Producția textilă degajează microplastic în natură. Este responsabilă și de distrugerea habitatelor: 30% din viscoză și celofibră sunt extrase din pulpa copacilor. Pentru a cultiva și produce un kilogram de bumbac, folosit pentru a confecționa o cămașă sau o pereche de blugi, se utilizează între 10 mii și 20 de mii de litri de apă, arată datele statistice colectate de „Extinction Rebellion Moldova”. 

În Republica Moldova nu există tehnologii pentru reciclarea lucrurilor textile și nici metoda incinerării nu se aplică. Singura modalitate de a recicla hainele uzate este upcycling (traducere din eng. – reciclare, cunoscută și sub denumirea de reutilizare creativă). Upcycling este procesul de transformare a subproduselor, a materialelor reziduale, a produselor inutile sau nedorite în obiecte noi sau produse cu o calitate mai bună și cu valoare de mediu.

Covoare tradiționale din cordele. Foto: Shop Mesto

Cea mai sustenabilă garderobă este cea pe care o aveți deja. Aruncați o privire la toate piesele vestimentare din dulap, evaluați dacă pot fi purtate, combinate sau reparate. Dacă considerați că s-au demodat sau pur și simplu nu le mai îmbrăcați atunci duceți-le la „Banca de haine”, proiect inițiat de Misiunea Socială „Diaconia”. În sectoarele din municipiul Chișinău au fost instalate boxe galbene, special amenajate de colectare a bunurilor (haine, încălțăminte, ștergare, pături, cearșaf etc.), care ulterior sunt dăruite oamenilor sărmani din satele Republicii Moldova.

Sustenabilitatea hainelor

Bunicile noastre pe timpuri țeseau țoale țărănești. Acestea erau țesute sau împletite din cordele tăiate din haine ponosite, care nu mai puteau fi întrebuințate. Și astăzi prin localitățile Republicii Moldova mai există femei care fac țoale țărănești la războiul de țesut, iar altele împletesc covoare din cordele. La Chișinău o femeie în vârstă face covoare din cordele, răsucite din tot felul de haine netrebuincioase, colectate de „Shop Mesto” din sectorul Râșcani. „A venit și ne-a spus că vrea să împletească covoare din cordele, iar noi să le vindem. Noi îi oferim haine uzate, care nu mai pot fi purtate, iar femeia taie cordele și confecționează covoare. Prețul mediu al unui covor este de 35 de lei”, povestește Inga, administratoarea „Shop Mesto”.

Inga spune că hainele donate de oameni sunt dăruite familiilor social-vulnerabile și oamenilor străzii din capitală, iar textilele foarte uzate, practic rupte, sunt duse la un azil pentru câini. Administratoarea magazinului precizează că până acum circa 100 de oameni nevoiași au beneficiat în total de 500 kilograme de haine. Uneori aceste bunuri sunt dăruite la cererea asistenților sociali din localitățile Republicii Moldova. Îmbrăcămintea nouă este vândută la prețuri mici în magazin, iar cei care doresc sau nu-și pot permite să plătească prețul de pe piață – le pot cumpăra.

Pentru a păstra și valorifica țoalele țărănești, confecționate cândva de femeile basarabence, „From the Heart.Shop” a inițiat un proiect de promovare a meșterilor populari care încrucișează firele la războiul de țesut. „Locuitorii Chișinăului ne dau haine vechi. Le oferim meșterițelor populare din Cimișlia, sudul Moldovei, care țes țoale la războiul de țesut, iar noi le vindem la Chișinău. Ne-am gândit să le venim în ajutor meșterițelor. Colectăm aceste haine ca să nu fie aruncate la gunoi, astfel protejăm mediul și susținem tradițiilor locale. Colectăm haine curate, de dimensiuni mari. Să nu fie de bebeluși că se taie greu cordelele. Stofe naturale, dar nu sintetice”, explică Ina de la „From the Heart.Shop”. Unii apreciază munca depusă de meșteri, iar alții spun că un țol este scump. Prețul unui țol variază în funcție de lungimea lui. Un țol de 1,45 de metri se vinde cu 550 de lei.

Bunica Parascovia din satul Ermoclia țese țoale la război. Foto: From the Heart.Shop

GAZETA de Chișinău a găsit și alte inițiative de reutilizare a hainelor ponosite prin meșteșuguri vechi tradiționale, cum ar fi „Green Up Mom” și Ra Planet. Acestea și-au propus să inspire oamenii spre o viață simplă, sustenabilă și armonioasă cu mediul înconjurător.

Soluții Inovative

La protecția mediului și la buzunarul părinților s-a gândit Elena Alexei care propune o metodă de extensie a body-urilor care pot fi purtate timp de șase luni de bebeluși, dar nu trei luni așa cum se utilizează unul obișnuit. Elena susține că, de fapt cu ajutorul lor părinții pot reduce jumătate din numărul de body-uri necesare pentru creșterea copilului de la zero la trei ani. „Mi-a venit ideea când am ieșit în concediu de maternitate, pentru că fetița mea era dolofană și nu reușea să poarte mult hainele. Aveam prea multe haine în dulap. Am decis că trebuie să le refolosesc”, argumentează Elena Alexei, creatoarea „Extensie pentru body”.

Astfel Elena a ajutat circa 400 de familii din Republica Moldova, România și diaspora moldovenească. Elena subliniază că părinții ar avea nevoie de șase body-uri cu extensie pe an, în loc de 12 bucăți obișnuite. „Mamele fac economie de bani, timp și loc în dulap. Eu promovez și ideea de a proteja mediului. Am pornit de la ideea de a economisi, dar mi-am dat seama că are influență și asupra mediului. Plus, mamele cumpărând le dau exemplu copiilor. Folosești haina până când nu mai poate fi utilizată. Educația începe în familie”, menționează Elena Alexei

Cumpărați conștient

Alt mode de a face hainele să dureze mai mult este repararea acestora. Pentru reparații ușoare, cum ar fi un nasture nou de cusut, puteți căuta lecții video pe youtube.com, iar dacă piesele vestimentare au nevoie de intervenții mai complicate atunci mergeți la un croitor grozav.

Dacă aveți nevoie să cumpărați haine – optați pentru piesele care se vând la mâna a doua la magazine sau piețe second-hand din țară sau străinătate. De asemenea, în orașele europene se vând haine de lux vintage, pe care le puteți găsi la prețuri derizorii. Pentru evenimente speciale – luați în calcul închirierea rochiilor, costumelor etc, scrie „Fashion Revolution Moldova” pe pagina de facebook.com.

Când decideți să cumpărați haine noi – încercați să aflați informații despre compania producătoare de îmbrăcăminte, privind sustenabilitatea. Achiziționați haine de la firmele care sunt responsabili social, care sunt preocupate de protecția mediului. Luați în considerare prețul și calitatea hainei sau de câte ori va putea fi purtat acel articol vestimentar înainte de deteriorare.

În cazul în care ai ajuns să citești acest text, înseamnă că subiectul reflectat te-a interesat. Site-ul „gazetadechisinau.md” publică articole care reflectă un spectru larg de probleme, scrise profesionist și echidistant de editorialiști și jurnaliști cu experiență. „Gazeta de Chisinau” este o sursă de informare credibilă pe piața mediatică din Republica Moldova. Nu o lăsa să dispară! Contribuie la menținerea unei publicații libere. Acum poți face și tu o donație.

SUSȚINE