De la statul de drept funcțional la pedeapsa cu moartea – ce promit programele partidelor politice care participă la alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie

GAZETA de Chișinău vă oferă o radiografie a programelor electorale propuse de principalii competitori. Vă invităm să observați cum vrea Șor să lupte împotriva corupției și cum își propune Dodon să păstreze statalitatea moldovenească. În cadrul alegerilor parlamentare din 11 iulie vor participa 19 partide și blocuri electorale. Din aceste formațiuni politice, nu mai mult de șase formațiuni au șanse reale să treacă pragurile electorale de 5% pentru partide sau 7% pentru blocurile electorale.

Partidul Acțiune și Solidaritate

Sub sloganul „Pornim Vremuri bune”, PAS propune un program electoral de 45 pagini al cărui preambul face referire la justiție și lupta împotriva corupției. PAS își leagă imaginea de fosta sa lideră, Maia Sandu, care continuă să joace rolul de locomotivă deși Constituția interzice acest lucru.

„Perioada de furt, fărădelege, dezbinare și sărăcire intenționată a celor mulți poate să se încheie în 2021. Oamenii vor să trăiască bine la ei acasă, alături de cei dragi”, se precizează în document.

După ce accede la guvernare, PAS propune să adopte imediat legi menite să amelioreze viața social-economică și să confiște averile demnitarilor corupți, să ridice imunitatea deputaților corupți și să asaneze sistemul judecătoresc.

Programul PAS promite creșteri salariale de 10% pentru toți bugetarii și de până la 30% pentru profesori. PAS mai promite o dezvoltare a infrastructurii rutiere, energetice și medicale, precum și programe de protecție socială.

PAS militează pentru o politică externă pro-europeană și o opțiune clară de apropiere față de UE. După apropierea de Bruxelles, formațiunea menționează România ca principal partener de dezvoltare.

În ceea ce privește dosarul transnistrean, formațiunea pledează pentru intensificarea dialogului în formatul 5+2 (Moldova, Transnistria, OSCE, Rusia, Ucraina, SUA și UE).

Lucru ciudat, programul PAS nu insistă pe retragerea trupelor ruse de pe teritoriul Republicii Moldova. Deși Maia Sandu a menționat acest lucru la începutul mandatului, retorica respectivă s-a estompat ulterior.

Blocul Electoral al Comuniștilor și Socialiștilor

Până în prezent, Blocul electoral al Comuniștilor și Socialiștilor nu a prezentat un program oficial, insistând pe punctele cu care ar putea să atragă electoratul filorus.

Astfel, comuniștii și socialiștii insistă pe orientarea prorusească tranșantă a Republicii Moldova. Programul celor două formațiuni se axează pe pretinsa relație „organică” cu Rusia și pe valorile „tradiționale” – ortodoxie, familie, trecutul sovietic – amenințate, chipurile, de forțele destructive ale Occidentului.

„Se urmărește transformarea țării noastre într-o colonie, care să devină o sursă de forță de muncă ieftină, pământ ieftin vândut străinilor etc.”, a scris Dodon pe pagina sa de Facebook pe 15 mai, după oficializarea alianței cu PCRM.

În comparație cu alegerile prezidențiale pierdute în toamna anului trecut, Dodon și-a intensificat retorica antieuropeană și antiromânească. El insistă asupra unei mobilizări a forțelor de stânga împotriva Occidentului și României, pentru a apăra Republica Moldova de pericolul dispariției ca stat.

Voronin a exacerbat acest discurs până la acuzații rasiste, xenofobe. „Asta vă doriţi, dragi alegători… ca soldaţii NATO să vină aici şi să aveţi copii cu pielea închisă la culoare?… Asta vă doriţi? Iar după ei să vină jandarmii români?”, a declarat Voronin într-o emisiune politică difuzată de postul TVC 21 pe 14 mai.

Acest discurs agresiv este asociat cu o campanie de fake news și black PR la adresa PAS-ului și vectorului său de imagine – Maia Sandu.

„Partidul Nostru”

Partidul Nostru are drept motto pentru actuala campanie „Am un vis!”, o analogie la celebrul discurs rostit de Martin Luther King Jr. împotriva atitudinilor rasiste din societatea americană.

Numai că Usatîi și partidul său nu au prea multe tangențe cu valorile democratice occidentale. Formațiunea este croită pe calapod sovietic, cu un discurs populist și autoritar axat pe lupta anticorupție.

Programul lui este bazat pe o viziune populistă anti-sistem, cu o imagine de Robin Hood de tip sovietic care pune ordine în lucruri prin măsuri care nu sunt neapărat bazate pe lege.

Pe dimensiunea social-economică, programul este doldora de inexactități. De pildă, la capitolul economie, programul său vorbește de un PIB de 6,5 miliarde de dolari, în timp cedatele Băncii Mondiale indică un PIB de 11,97 de miliarde de dolari pentru Moldova.

În ce privește politica externă, formațiunea cu pricina are un discurs confuz, caracterizându-se printr-o poziționare statalistă și aplicarea unor metode sugerate de Kremlin pentru identificarea unor soluții la problemele endemice ale Moldovei.

Partidul Ilan Șor

Partidul Ilan Șor este o formațiune populistă și un vehicul prin care fugarul Ilan Șor își dorește să participe la actul politic pentru a influența mersul dosarelor sale în instanțele din R. Moldova.

Programul său electoral este întins pe o pagină și are ca prioritate zona socială, definindu-se astfel ca un partid de stânga, cu accente sovietice.

„Statul va participa activ în diferite sectoare ale economiei. Naționalizarea companiilor energetice, deținute de întreprinderile străine, este o condiție pentru asigurarea securității energetice și reducerea tarifelor pentru populație”, se arată în program.

Viziunea lui Șor despre corupție și infracționalitate este de asemenea una deosebită. „Legea și ordinea trebuie să devină concepte sacre ale societății noastre. Privitor la lupta împotriva criminalității, soluția este eliminarea treptată a cauzelor sociale ale originii acesteia – sărăcia, șomajul și educarea populației în spiritul respectării legii”, spune Șor.

De asemenea, într-un mod populist și împotriva practicilor democratice europene, Ilan Șor cochetează cu ideea „revenirii la pedeapsa cu moartea pentru criminalii deosebit de periculoși”.

În planul politicii externe, Partidul Șor reia tezele Moscovei, potrivit cărora trebuie consolidată statalitatea moldovenească și neutralitatea militară.

Partidul Platforma Dreptate și Adevăr (Platforma DA)

Ca și PAS-ul, și Platforma DA are un program consistent de 51 de pagini care atinge exhaustiv toate domeniile prioritare ale statului. PPDA se declară o formațiune care militează pentru „un stat democratic de tip european, un stat de drept funcţional şi o economie socială de piaţă generatoare de prosperitate”.

În general, mesajele sunt de luptă împotriva corupției, reforma domeniului justiției și scoaterea de sub „captivitatea politică” a instituțiilor statului.

PPDA optează pentru retragerea trupelor ruse de pe teritoriul Republicii Moldova. Militează pentru relații privilegiate cu UE, apoi cu România, cu care își dorește „aprofundarea relaţiilor de ordin politic, economic, comercial, cultural”.

„Din punct de vedere politic, integrarea europeană a R. Moldova înseamnă finalizarea reformelor, stabilitate democratică, creşterea nivelului de securitate, reîntregirea teritorială a statului”, se arată în programul PPDA.

Partidele unioniste – PUN și AUR

Principalele formațiuni care vor concura pe acest segment sunt Partidul Unității Naționale (PUN) și Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), care vrea să-și consolideze prezența politică în Republica Moldova.

AUR nu se prezintă, așa cum o face în România, ca un partid de factură anti-europeană, ci invers. Constanta rămâne doar doza de populism afișată și la București, și la Chișinău.

La rândul său, PUN se prezintă ca partid integru, oarecum elitist, bazat pe oameni de valoare, dar cu șanse infime să obțină cele 5% pentru a trece pragul electoral.

PUN este un partid ce militează pentru unirea cu România, UE și NATO. Partea socio-economică este prezentată în partea a doua a documentului propus de PUN și liderul său, istoricul, profesorul și fostul campion la box, Octavian Țîcu.

AUR a reușit să coaguleze mai multe partide mici precum Partidul Liberal, Uniunea Salvați Basarabia și Partidul Liberal-Reformator. Strategia a fost ca ele să nu meargă în bloc electoral, pentru a fi mai ușor ca AUR să atingă pragul electoral de 5%.

Programul electoral al AUR în Moldova este unul socio-economic de factură populistă.

„Salariul minim de 6.000 de lei pe lună (circa 280 de euro); alocații pentru întreținerea copiilor de minim 1.000 de lei moldovenești pe lună; pensia minimă de 3.500 de lei pe lună – sume nete după impozitare”, spune AUR.

Promisiunile sunt mai degrabă ireale și populiste, în condițiile în care în prezent salariul minim în Republica Moldova este de 115 euro, alocația pentru copii – 740 de lei, iar pensia minimă – 1.080 de lei.

Ilie Gulca, după Veridica.ro