Mihai Cimpoi: „Omul sfințește locul. Uneori dacă dispare un lider, dispare totul”

467
0

Interviu cu Academicianul Mihai Cimpoi, președinte al Uniunii Oamenilor de Creație din Republica Moldova

Susține și tu o instituție de presă liberă! Donația ta va contribui la susținerea activității noastre prin care informăm societatea echidistant și corect. Ajută-ne să promovăm adevărul, dreptatea și libertatea.

SUSȚINE

Ziua de 1 decembrie, ziua Marii Uniri de la 1918, întrunea până nu demult la Alba Iulia români din toată Țara și din diasporă veniți să celebreze importantul eveniment în cadrul Congresului Spiritualității Românești. Odată cu sărbătorirea centenarului Marii Uniri la Alba Iulia, în 2018, Congresul Spiritualității Românești nu și-a mai desfășurat lucrările. Despre necesitatea acestui for, unde puteau să vină să-și spună păsul românii de pretutindeni, să-și facă planuri de viitor și să discute despre cele mai stringente probleme ale lor în țările unde trăiesc, dar și despre alte lucruri importante, am discutat recent cu domnul Academician Mihai Cimpoi, președinte al Uniuni Oamenilor de Creație dim Republica Moldova.

  • Stimate domnule Academician, ați participat la aproape toate edițiile Congresului Spiritualității Românești, fiind și unul dintre organizatori. Povestiți-ne, vă rog, despre acest for și despre impasul pe care l-a avut asupra românilor de pe întreg mapamondul.

Primele ediții ale Congresului Spiritualității Românești au avut loc la Băile Herculane, începând de prin 1990. Pe urmă a trecut la Alba Iulia unde au avut loc foarte multe ediții până în 2018. Au participat întotdeauna delegații ale românilor din țări europene, chiar și din Statele Unite.

Congresul se asocia cu un simpozion al Ligii culturale  a românilor de pretutindeni, condusă de profesorul Victor Crăciun. Sufletul Congresului a fost tot timpul poetul Adrian Păunescu, care a asigurat funcționarea acestui eveniment de mare amploare și importanță la nivel european și mondial.

La Congres veneau delegații ale românilor din Kazahstan, Ucraina, Letonia, Estonia, Lituania, Rusia, Serbia, Italia, Albania, Franța, Germania, Austria, Anglia și, cum am mai spus, chiar și din Statele Unite. Fiecare delegație, care reprezenta o întreagă societate culturală, venea ca la spovedanie cu problemele românilor din țara respectivă, unele foarte grave, de încălcare a drepturilor elementare.

Din Republica Moldova venea un autocar cu 40-50 de persoane, inclusiv formații muzicale folclorice. De la Congres nu lipseau personalitățile noastre marcante. Grigore Vieru a participat la mai multe ediții fiind și persoana de încredere a lui Adrian Păunescu în campania electorală. Și Eugen Doga a participat la foarte multe ediții. La una dintre ele a fost și talentatul actor Grigore Grigoriu. Nu mai vorbesc de scriitorii noștri Anatol Codru, Vladimir Beșleagă, de savanții academicieni Petru Soltan, Ion Dediu și de alții care ne-au onorat cu prezența lor. Cuvântul acestor oameni deosebiți, spus de la tribună, însemna mult pentru toți românii din sală și era reprezentativ pentru delegația noastră.

  • Cât dura congresul și în ce constau activitățile?

Erau trei, patru zile de Congres cu cuvântări în sala Palatului Sindicatelor, se lucra în secții, se lansau cărți de istorie, literatură artistică etc., se organizau expoziții de pictură, concerte, se organizau dezbateri, discuții, se participa la toate festivitățile, la parada unde erau prezenți președintele României și prim-ministrul. În afară de aceasta, se organizau și excursii în cetatea urbei care este o mare atracție turistică. Pe parcusul anilor, am ajuns și la Roșia Montana unde am văzut explorările ce se făceau, am vizitat locuri istorice importante.

  • De ce nu s-a mai putut organiza Congresul Spiritualității Românești din anul 2018?

După ce s-a stins din viață Adrian Păunescu, în 2010, Congresul a fost condus de Victor Crăciun, președinte al Ligii culturale a românilor de pretutindeni. În 2018 a decedat și Victor Crăciun, Liga rămânând fără lider. Nu s-au mai putut obține de la Guvern finanțe. Singurul om care putea rezolva acest lucru în mod sigur era Adrian Păunescu. Nu putem să nu amintim aici dictonul: Omul sfințește locul. Uneori dacă dispare un lider, dispare totul.

De fiecare dată, la terminarea lucrărilor Congresului, se întocmea o rezoluție, care rămânea doar pe hârtie. Se punea problema instituționalizării lui, dar așa și nu s-a mai făcut nimic.

  • Am avut și poduri de flori, am avut Congresul Spiritualității Românești de la Alba Iulia, zeci și sute de manifestări în toate orașele țării la care s-a vorbit despre Unire.  În anul 2018 se vorbea că ar putea avea loc, căci se împlineau o sută de ani de la Marea Unire. Cum credeți, de ce nu s-a întâmplat și nu se întâmplă acest lucru?

Există un joc al marilor puteri, nu ține de vrerea noastră, foarte mult depinde de situația internațională, de deschiderea României către noi. Sunt mai multe aspecte și lucrururile-s mult prea complicate.

  • Da, dar nu ne putem oare pomeni într-o zi cu rușii veniți din nou „în ospeție”? Căci ei amenință în stânga și în dreapta și n-au uitat nici de noi…

Nu este exclus. În ultima emisiune a doamnei Lorena Bogza comentatorul politic Armand Goșu spunea că jocurile se fac cu cărțile pe masă și sub masă, unde, sub masă, se hotărăște totul. Basarabenii, spune Goșu, au crezut în Roșca, în Plahotniuc, iar acum cred în alții. Datorită acestei încrederi oarbe aceștia pierd alegerile.

O mare parte a populației este prorusă și atunci chiar nu te mai miri că din bazinul PAS voturile au migrat către alte partide.  Dacă mai ținem cont și de faptul că PAS a organizat prost alegerile, că există disensiuni în cadrul partidului, atunci totul se clarifică. Iar dacă mai amintim că alegerile au fost influențate de la Moscova, cu acești aproape treizeci de candidați la Chișinău, lucrurile devin și mai clare.

PAS a lichidat sistemul național de cercetare, a distrus școlile academice. Acum am dreptul să lucrez doar pentru 25% de salariu; adică din cele patru mii de lei pe care îi primeam voi primi doar o mie.

La ce ne putem aștepta? Ne putem aștepta la orice…

Vă pot spune că mai discut uneori cu unii președinți de raioane. Aceștia spun că ratingul PAS-ului a scăzut simțitor în ultimul timp și nu există premise de îmbunătățire a acestuia.

  • Avem o personalitate care ar putea să ne scoată din acest impas?

La nivel politic nu este. La nivel cultural l-am avut pe Grigore Vieru. La ultima Mare Adunare Națională lui Hadârcă, Beșleagă, Matei sau Cimpoi nu li s-a oferit cuvântul. A fost adusă Tatiana Țâbuleac care a vorbit nu știu despre ce, adică despre ea…

Voronin la un moment dat spunea că scriitorii nu au ce căuta în Parlament. Atunci eram opt deputați la Moscova și doisprezece la Chișinău. Eram într-adevăr o putere de care se temea nu doar Voronin. Acum în Parlamentul de la Chișinău nu avem niciun scriitor. Și dacă Voronin credea pe timpuri că scriitorii nu au ce căuta la tribuna Parlamentului, acum cineva crede că aceiași scriitori de atunci nu au ce căuta la tribuna Marii Adunări Naționale.

  • V-a mai rămas un vast câmp de activitate. Există lucruri care vă bucură totdeauna. Toată lumea le cunoaște și se bucură, și ea, de realizările Acad. Mihai Cimpoi. Există și oameni care vă ajută în ceea ce faceți pentru societate?

Există foarte mulți, dar astăzi o să vă vorbesc numai despre doi dintre ei, ca să vă dau un singur exemplu. Sculptorul Roni Adam din România a făcut bustul poetului Mihai Eminescu din fața Centrului Academic „Eminescu” din Chișinău. Inițial, bustul trebuia să fie finanțat de Consiliul județean Alba, dar, nu știu din ce motive, finanțarea nu a fost aprobată. Aflând care este situația, sculptorul Roni Adam nu a cerut decât să fie achitat costul bronzului pentru bust, fără nici măcar un leu pentru munca prestată. Pregătisem deja toți banii necesari pentru bronz, dar a aflat despre aceasta primarul de Dumbrăveni, Suceava, Ioan Pavăl. Suma respectivă a fost achitată de către domnul primar, iar eu am rămas cu banii în buzunar. „Nu aveți nicio grijă, totul este deja achitat”, mi-a spus Ioan Pavăl la telefon.

Roni Adam a mai făcut un bust al lui Grigore Vieru la Băcioi. Este foarte deschis către noi.

  • Ce ați dori să le urați cititorilor noștri cu ocazia Zilei de 1 decembrie, Ziua națională a României?

Aș dori să le urez ceea ce am fixat ca manifest al Congresului Spiritualității Românești, preluând expresia lui Eminescu când a pregătit materialul consacrat celor 400 de ani ai mănăstirii Putna – „În Unire e puterea!”. Adică să fie uniți și să facem cu toții împreună Unirea!

Deocamdată e foarte greu. Nu în zadar Adrian Păunescu spunea în poezia pe care a recitat-o la moartea lui Grigore Vieru: „În cel ce pleacă astăzi din strâmba noastră lume/ A lăcrimat o țară și s-a ascuns un neam”.

 

Vă mulțumesc pentru interviul acordat.

 

 

 

 

 

 

 

În cazul în care ai ajuns să citești acest text, înseamnă că subiectul reflectat te-a interesat. Site-ul „gazetadechisinau.md” publică articole care reflectă un spectru larg de probleme, scrise profesionist și echidistant de editorialiști și jurnaliști cu experiență. „Gazeta de Chisinau” este o sursă de informare credibilă pe piața mediatică din Republica Moldova. Nu o lăsa să dispară! Contribuie la menținerea unei publicații libere. Acum poți face și tu o donație.

SUSȚINE