Ministrul Energiei, Victor Parlicov: „Atunci când vom avea trei conexiuni energetice cu România, vom avea un cu totul alt nivel de securitate”

Ministrul Energiei, Victor Parlicov, a vorbit într-un interviu acordat buletinului de politică externă al FES/APE despre care sunt planurile Republicii Moldova de a-și întări securitatea energetică. Am discutat cu ministrul Parlicov despre cum Chișinăul nu mai este dependent de gazul rusesc și a reușit să implementeze Pachetul Energetic III și anume liberalizarea piețelor. Despre planurile Ministerului Energiei de a racorda Republica Moldova la piața de gaze și energie electrică a UE via România, aflați în interviul integral cu oficialul de la Chișinău:

Ce înseamnă pentru asigurarea securității energetice a Republicii Moldova intrarea pe piață a companiei Transgaz din România și cum va impacta acest lucru peisajul energeticii din Republica Moldova?

În primul rând, trebuie să notăm că Transgazul românesc era deja prezent pe piața moldovenească. Vestmoldotransgaz, care este companie-fiică a Transgaz, este deja licențiată pentru că operează interconectorul Iași- Ungheni-Chişinău.

Acesta a fost principalul motiv pentru care a fost selectat Vestmoldotransgaz ca opțiune de bază pentru a prelua această activitate de transport de gaze pe întreg teritoriul Republicii Moldova.

Chiar dacă ne-am fi imaginat că invitam pe altcineva, oricum acea companie ar avea cu mult mai mult de studiat, cu mult mai mult timp de investit pentru a înțelege cum se operează acest sistem.

Așadar era o companie care avea ceva experiență aici pe piață din Republica Moldova și asta a fost motivul principal pentru care ați optat pentru Vestmoldotransgaz?

Da, așa este. Dincolo de faptul că avem o relație specială, prietenească cu România, existau factori obiectivi care făceau Transgaz din România să fie mult mai competitiv. Prezența sa pe piață făcea Transgaz o companie mult mai bine plasată pentru a prelua această activitate. Acum ce se va întâmpla sau ce se va schimba? În esență, acum putem fi cu mult mai siguri că odată cu operarea sistemului de transport de către un operator independent nu vor exista obstacole, nu vor fi create artificial dificultăți pentru intrarea pe piață a altor furnizori. Pentru că logica, în general, la implementarea Pachetului Energetic III din Acordul de Asociere UE-Republica era exact aceasta.

Să nu uităm că Moldovatransgaz este companie-fiică a Moldovagaz, iar Moldovagaz, la rândul său este controlată prin intermediul pachetului majoritar de acțiuni de către Gazprom, mai precis două treimi din acțiuni.

Așadar, exista riscul, chiar dacă nu era întotdeauna evident sau nu se materializa întotdeauna,  ca această afinitate între furnizorul Gazprom, Moldovagaz și controlul acesteia asupra Moldovatransgaz să obstrucționeze pe piață intrarea altor furnizori.

Dar putem afirma acum că s-a spart, astfel, monopolul Gazprom?

Separarea pe care ne-am asumat-o în cadrul Pachetului Energetic III se referea exact la asta. Dacă vorbim de monopolul Gazpromului, am putea spune că noi am renunțat la achiziția gazelor de la Gazprom pe malul drept înainte de a face această separare. Mai precis, deja de facto Gazprom-ul nu mai era furnizor. Am făcut această separare în septembrie, iar Gazprom nu mai era de departe furnizorul principal pe malul drept controlat de autoritățile constituționale.

Totodată, s-a redus semnificativ riscul ca compania de transport să obstrucționeze intrarea pe piață a altora, iar acest lucru va duce la faptul că în Republica Moldova vom avea tot mai mulți furnizori. Vom avea tot mai multe opțiuni pentru consumatori.

Treptat intrăm într-o eră nouă în care selectarea furnizorului, alegerea unui furnizor, negocierea unui preț cu furnizorul devine normalitate. Acest lucru nu exista până acum șase-douăsprezece luni. Chiar dacă piața era liberalizată de iure de prin 2016, de facto puțină lume a știut și a beneficiat de această liberalizare de iure.

Acum intrăm într-o normalitate și eu cred că gradul de liberalizare a pieței o să crească treptat și vom avea tot mai mulți consumatori care au prețuri negociate la gaze sau agreate de comun acord cu furnizorul. Și tot mai mulți vor pleca treptat din piața reglementată.

Am putea să ne așteptăm și la prețuri mai mici, poate în facturi pentru cetățeni ca beneficiari finali ai acestor politici?

Consumatorii vor avea opțiuni mai multe. Asta nu înseamnă că primii care vor beneficia de aceste opțiuni vor fi consumatorii casnici.

Totuși, furnizorii de piață liberă în primul rând se orientează și caută consumuri mai mari, mai stabile în perioada anului etc. Dar cu asta se începe. Într-un final vom ajunge acolo unde a ajuns toată lumea și anume la liberalizare, inclusiv și a pieței vânzărilor cu amănuntul, unde doi vecini vor avea doi furnizori de gaze diferiți, cu prețuri diferite, în condiții negociate diferit.

Și din această concurență poate veni beneficia consumatorul final?

Întotdeauna este așa. Noi când eram prinși într-un singur contract cu Gazprom aveam o singură formulă, o singură opțiune, un singur preț. Acum, având mai multe opțiuni, se poate negocia. Nu este un secret că Federația Rusă utiliza Gazprom-ul inclusiv pentru a impune condiții politice.

Domnule Ministru, se apropie sezonul rece, cum s-a pregătit Republica Moldova pentru acesta, ce stocuri există și ce strategii aveți în general să abordați această iarnă?

Strategia noastră pe parcursul acestui an a rezultat din faptul că am trecut de o iarnă foarte cumplită. Nu din punct de vedere a securității, ci cumplită din punct de vedere a costurilor. Cetățenii, economia, mediul economic – toți au avut de suferit, toți și-au deschis foarte mult buzunarele ca să facă față costurilor din aceste facturi.

Acest lucru trebuie să-l conștientizăm și trebuie să înțelegem că lumea are anumite așteptări. Atunci când privește la iarna care vine, cetățeanul se uită cu o mare doză de îngrijorare ce va fi în acest an. În acest sens, eu am noutăți bune, deoarece cu certitudine va fi mai ușor.

În primul rând, conjunctura de piețele internaționale a făcut așa încât prețurile să scadă. Noi am reușit să achiziționăm gazele la prețuri bune. Noi mai aveam stocuri de anul trecut, care erau mai scumpe. Dar împreună stocurile noi, plus ceea ce urmează să mai cumpărăm, și așteptăm momente bune pentru a procura, noi suntem convinși că mai putem prinde acum nivelul stocurilor în Europa. Acestea sunt în prezent la un nivel-record de peste peste 93%.

Așadar, consumul încă nu s-a pornit, respectiv noi mizăm pe faptul că putem achiziționa acum gazele pe următoarea perioadă la prețuri relativ bune.

Cu aceste prețuri vrem să mai amortizăm costul stocurilor. După ce vom avea o claritate despre care este prețul stocurilor cu care intrăm în această iarnă, OPCOM va scrie un demers către Moldovagaz, va informa cu cât este gata să vândă acest gaz în următoarea perioadă rece a anului și eu cred că Moldovagaz se va adresa la reglementator (ANRE – n.r.) pentru revizuirea prețurilor. Eu sunt absolut sigur că noi vom avea prețuri mai bune ca anul trecut.

Acum cu compensațiile pentru cetățeni la facturi, urmează să vedem. Pentru că sigur că nu poți păstra același nivel de compensație atunci când prețurile scad. Dar cu certitudine nimeni nu va plăti mai mult decât a plătit anul trecut, toată lumea va plăti mai puțin.

Avem totuși și un risc în ceea ce privește energie electrică, pentru că dacă nu reușim să avem un contract cu cei din stânga Nistrului, va trebui să substituim această energie procurând-o din afară, din România.

Chiar astăzi am avut o discuție pe acest subiect, iar aceste prețuri ar fi semnificativ mai ridicate. Acum facem niște modelări să înțelegem aproximativ încotro s-ar duce prețurile dacă nu reușim o înțelegere cu Centrala Termoelectrică Moldovenească – Moldgres.

Dacă ajungem în acest scenariu pe care nu ni-l dorim, va trebui ca o parte din banii care sunt pentru compensații pentru gaze să-i redirecționăm la compensații pentru energie electrică. Să ajungem însă pe 1 octombrie, iar atunci va fi mai clar ce facem mai departe. Dar intenția este să avem un contract cu cei din stânga Nistrului. Să avem timp și noi și ei să ne concentrăm pe chestiuni mai importante decât ca în fiecare lună sau fiecare săptămână să discutăm și negociem noile prețuri și condiții contractuale.

Domnule ministru, există motive să ne facem griji că Gazprom nu ar mai putea livra gaze în regiunea separatistă tranzitate în această iarnă? La un moment dat s-a vorbit chiar și despre acordul de tranzit al gazelor rusești prin Ucraina, contract care știm că va expira anul viitor. Cum stăm la acest capitol?

Deocamdată, nu avem temei sau nu avem semnale că Gazprom ar intenționa să sisteze livrarea gazelor inclusiv pe malul stâng al Nistrului.

În acest moment, Gazprom mai livrează gaze doar pentru malul stâng. Sigur, noi ne pregătim și pentru un astfel de scenariu, dar nu ni-l dorim. Pornim de la premisa că Gazprom va continua să livreze gaze cel puțin până la expirarea contractului de tranzit prin Ucraina.

Am spus-o cu mai multe ocazii – această construcție în care Gazprom livrează gaz de facto gratuit în stânga Nistrului, nu este una viabilă pe termen lung.

Dar în acest moment este o soluție de compromis, singura care le convine și celor de la Moscova, și celor din Chișinău, și celor din Tiraspol, dar și Kiev.

Domnul ministru, apropo de Gazprom, vreau să vă întreb dacă ați primit vreun feedback din partea lor după ce ați propus Moscovei, mai precis Gazpromului, circa 8 milioane de dolari și nu 709 milioane, cât au cerut ei. Aveți vreun semnal de la Moscova?

Raportul de audit este foarte mare. Noi am anunțat și au făcut public acest document. Toată lumea are posibilitatea să-l citească, toată lumea are posibilitatea să facă cunoștință direct cu concluziile auditorilor.

Două companii independente au lucrat la acest raport. Noi considerăm că și Guvernul Republicii Moldova, atunci când a contractat acest audit, a urmărit anume să înțelegem nu neapărat din punct de vedere contabil cât este înregistrată această datorie, ci care este natura acestei datorii.

Am vrut să înțelegem de unde s-a format ea, și cât din această datorie, și de ce ar trebui să punem pe seama consumatorilor și plătitorilor de taxe din Republica Moldova.

După ce s-a făcut acest exercițiu, noi considerăm că nu există temei pentru a împovăra consumatorii și plătitorii de taxe din Republica Moldova. De aceea, am venit cu o propunere către Gazprom bazată pe estimările și calculele făcute în bază cifrelor prezentate de Moldovagaz.

Sigur că există un spațiu și pentru discuții și negocieri. Noi am transmis acest material la Moscova și așteptăm răspunsul lor. Nu am primit nimic oficial. Vom solicita ca acest raport să fie audiat și examinat în ședința Consiliului de Observatori pentru că asta prevede și protocolul semnat în octombrie 2021.

Eu cred că noi am făcut pasul nostru. În relația cu Gazprom, acesta era singurul lucru care era un fel de încălcare a prevederilor contractuale din partea noastră. Noi ne-am asumat să facem acest exercițiu și să facem această propunere către Gazprom până în mai 2022, și n-am reușit decât acum. Dar am făcut-o.

Așadar, noi ne-am ținut de cuvânt, am finalizat-o, chiar dacă cu întârziere. Noi avem bună credință. Mai departe, depinde de Gazprom și anume ce vor să facă ei mai departe cu asta. Există spațiu de discuții, dar dacă nu se va ajunge la un consens, considerăm că pozițiile noastre juridice pe marginea acestui audit sunt foarte puternice.

Noi nu am propus degeaba un asemenea mod de soluționare a datoriilor, pentru că noi chiar credem că el este corect. Așteptăm răspunsul celor de la Gazprom și vom reacționa în consecință. Deocamdată, nu am primit ceva oficial.

Ați fost recent în România, v-aș ruga să ne punctați principalele concluzii ale vizitei Dvs. și ce s-au obținut în urma ei?

În primul rând, eu am fost la Simpozionul Român al Energiei – SIREN – care vizează mai mult sectorul energetic din România. Dar am ținut să fiu prezent acolo din două motive. Primul este că am luat-o ca pe o oportunitate să mai abordez niște subiecte în relațiile cu colegii din Ministerul Energiei din România. Și doi, pentru că noi chiar tindem, facem și ne mișcăm cu pași rapizi înspre o cuplare a sistemelor energetice și a piețelor energetice dintre Republica Moldova și România.

Vă amintesc doar că în privința interconexiunilor bilaterale, trebuie obligatoriu să finalizăm lucrul pe ele. Pot să vă spun că se lucrează intensiv. Dincolo de acestea, noi mai avem și piețe. În România există o piață, o piață lichidă – OPCOM-ul – care este o platformă pe care se cumpără și se vinde orar energie. Și există Republica Moldova care e o piață cumva mai distorsionată sau neorganizată.

În acest caz, în primul rând, trebuie să facem interconexiunile. Doi, trebuie să facem un operator de piață și nu întâmplător am invitat în Republica Moldova anume OPCOM, ca să creeze și să devină aici operatorul pieței de energie, inclusiv pentru ca ulterior să fie mult mai simplu să facem cuplarea piețelor cu o piață românească după ce sunt gata și interconexiunile. Și eu cred că asta va fi, după ce finalizăm și interconexiunile. Republica Moldova va fi atât de bine interconectată și cu România și cu Ucraina, ca am putea servi ca platformă, inclusiv pentru schimburile de energie între România și Ucraina.

Prin Republica Moldova sunt absolut sigur că vor trece în viitor fluxuri majore de energie dinspre România, în Ucraina și în invers. Acesta va fi probabil cel mai deschis sistem energetic pe continent.

Cum stăm la capitolul de racordare pe liniile de energie cu România? Așteptăm finalizarea lucrărilor la linia Vulcănești-Chișinău pentru a nu mai fi dependenți de butonul care trece pe la Moldgres în regiunea transnistreană, dar știm că mai sunt și alte linii pe care le aveți în plan pentru a fi construite cu România?

Volumul investițiilor în sectorul energetic în Republica Moldova sau viteza cu care se investește în Republica Moldova în ultimii ani este incomparabilă cu volumul și investițiile care se făceau în urmă cu 30 de ani.

Noi acum ajungem la capătul perioadei de viață a unei bune părți din echipamentul din sectorul energetic. Generatoarele de la principalele surse de generare a căldurii sunt vechi în municipiul Chișinău. Suntem acum într-un moment de restart pe generare de energie, restart pe interconexiuni etc. Interconextiunea cu România este în prezent Isaccea (România) – Vulcănești (Republica Moldova), dar pentru a valorifica din plin potențialul acestei interconexiuni, trebuie să unim Vulcănești cu principalul centru de consum, respectiv Chișinău.

Acesta este proiectul cel mai avansat. Deja se livrează echipamentele necesare și încep să vină în Republica Moldova și acum sper că în acest an să pornim primele testări de fundații pentru piloni ca anul viitor să vedem primii piloni instalați. Vrem ca până la finele lui 2025 să finalizăm construcția acestei linii.

Pe lângă aceasta mai sunt două linii pe agenda bilaterală cu România. Una este Bălți-Suceava. În Republica Moldova suntem ceva mai avansați decât pe partea română. Noi nu doar am făcut proiectul de fezabilitate, ci am identificat și finanțarea din banii pe care nu îi vom mai investi, pentru că nu are rost, în stația back-to-back de la Vulcănești. O parte din acești bani s-au realocat pentru linia Bălți-Suceava.

Așteptăm și din partea română să avem o claritate cu privire la finanțare, pentru că, în funcție de cine și cum finanțează, regulile de achiziții pot fi diferite. Intenția noastră este cumva să sincronizăm aceste procese pe ambele maluri ale Prutului. Ideal ar fi să putem construi tot proiectul cu același consorțiu. Nu știm dacă vom reuși, dar cel puțin echipele care vor construi pe o parte și pe cealaltă a Prutului să-și sincronizeze eforturile.

Pe partea moldoveanească, estimările sunt pentru acest segment de circa 40 milioane de euro, inclusiv cheltuielile cu stațiile de transformare. În partea română, nu cunosc aceste detalii.

Am mai avea în plan un proiect de interconectare cu România și anume o conexiune care vine în centrul țării pe axa Iași-Strășeni sau Iași-Chișinău, dar acesta este cel mai „verde” proiect, în fază incipientă. Și acesta este un pic atipic, deoarece nu suntem în etapa în care bani pentru această linie s-au alocat deja, mai precis bani din grantul SUA de 300 de milioane de dolari. O parte din acești bani s-au bugetat pentru această linie. Soluția tehnică nu a fost identificată, iar noi suntem în identificarea geografiei celei mai optime pentru a face această conexiune.

Atunci când vom avea trei conexiuni energetice de acest gen cu România, vom avea un cu totul alt nivel de securitate și vom deveni cel mai deschis sistem energetic din Europa. Vom putea face schimburi de energie între România, Republica Moldova și Ucraina.

Vreau să vă întreb și despre vizita la Kiev pe care ați făcut-o luna trecută cu premierul Dorin Recean. Pe partea de energie ce ați discutat și poate ce ați convenit cu omologii dumneavoastră din Ucraina?

În primul rând, dacă în România ne-a interesat mai mult partea de dezvoltare, viitor, cooperare inclusiv pe domenii care durează ani de zile, cum ar fi domenii nucleare etc, în Ucraina am discutat mai mult subiecte care țin de urgență. Trebuie să înțelegem că în Ucraina este război, iar ei continuă să reziste. Ucraina este cea care de fapt a devenit un scut al Europei, inclusiv pentru Republica Moldova. Iar noi trebuit să-i fim recunoscători.

De ce? Deoarece ei sunt foarte vulnerabili la atacurile asupra infrastructurii critice, iar Federația Rusă a demonstrat anul trecut ce poate. Moscova a demonstrat că nu se oprește în fața atacurilor asupra infrastructurii civile energetice din Ucraina.

Cetățenii și conducerea Ucrainei se pregătesc evident de o iarnă complicată și atunci noi am discutat mai mult subiecte care țin de eventualele crize care ar putea apărea și despre cum ne putem ajuta reciproc pentru a depăși aceste crize.

Am discutat despre interconexiunea Ucrainei și Republicii Moldova cu ENTSO-E plus Moldova pentru că acum sunt fluxurile de import, sunt limitate la 1200 de megawați, iar noi vrem să le creștem până la 2000 megawați.

Am discutat despre creșterea capacității de pompare a gazului pe Coridorul Sudic – gazoductul Transbalcanic. Vrem ca dinspre Grecia și Bulgaria să poată fi pompat mai mult gaz în rezervoare de stocare din Ucraina pentru Europa Centrală în perioada de iarnă.

Așadar, am discutat elemente care țin mai mult de securitate și sunt mai urgente decât pregătirile obișnuite de iarnă.

Vă mulțumim!

SURSA: FES/ APE Newsletter no. 9 (211) Transformarea Republicii Moldova în noile realități energetice regionale