„Ideea lecturii însoțește omul prin istorie”

 Pe 28 iunie, în cea de a doua zi a colocviilor de vară Cartea din interior și dintr-o parte, organizate de Biblioteca municipală „B. P. Hasdeu” din capitală, a fost inițiat un dialog despre formele de activitate care atrag cititorii de la mic la mare și contribuie la cultivarea dragostei de lectură. Genericul ales sugerează de la bun început că discuțiile s-au axat pe achiziția de carte și promovarea ei, modul în care cartea interacționează cu cititorii, pentru ca lectura să devină parte integrantă a vieții lor.

„Cartea  trebuie să fie citită, împărtășită, să se afle aproape de noi”

„Ne-am pregătit foarte mult pentru acest eveniment important pentru viața culturală a municipiului Chișinău. Tema aleasă se bazează și este într-o bună rezonanță cu proiectul național „Carte deschisă”, coordonator fiind Muzeul Național al Literaturii Române. Această inițiativă îi adună pe toți bibliotecarii în jurul unei idei – cea de a promova cartea de calitate și a anima publicul cititor. Intenționăm să dezvoltăm, în primul rând, interesul tinerei generații față de lectură, să stimulăm inițiativele de creație artistică ale elevilor, să dezvoltăm gândirea lor critică și libertatea de exprimare.  În mod special, ne-am ocupat de crearea cluburilor de lectură, de organizarea anumitor activități în cadrul cărora se discută pe teme literar-artistice și culturale.

În acest demers ne este de mare folos cartea doamnei Lidia Culicovschi „111 forme de interacțiune cu cititorii în biblioteci”. Facem schimb de experiență și cu bibliotecile școlare, pentru a fi mai buni în ceea ce facem.

Evenimentul de astăzi  este strâns legat de „Ziua lecturii”, organizată pe 14 februarie în Republica Moldova și pe 15 februarie în România, zi în care atenția noastră se focusează pe carte, care trebuie să fie întotdeauna citită, împărtășită, să se afle mai aproape de noi”, a menționat în discursul său inaugural Mariana Harjevschi, director general al Bibliotecii municipale „B. P. Hasdeu”.

„Într-un club de lectură cititorul trebuie să vrea să vină”

Prezentă la eveniment, Maria Șleahtițchi, director al Muzeului Național al Literaturii Române a vorbit despre lectură și importanța ei, despre cartea bine scrisă, care trebuie să fie incitantă și să constituie o valoare artistică. „Numai afișele care s-au făcut cât de mult ne vorbesc despre cât se lucrează în această zonă a lecturii! Nici nu putea fi altfel, fiindcă o bibliotecă înseamnă cărți și cititori, și, bineînțeles, bibliotecari. S-a întâmplat ca platforma proiectului „Carte deschisă” să fie Muzeul Național al Literaturii Române. Nu este nimic nou în a avea cluburi, ateliere de lectură. Lucrurile acestea se fac de mult timp. Cred că de atunci, probabil, de când a apărut un text zgâriat undeva pe o piatră sau pe un perete și au venit și alți câțiva și au citit. Ideea lecturii însoțește omul prin istorie. Am fost la o întâlnire cu cititorii împreună cu poetul Ion Hadârcă și el povestea cum a urcat odată, în adolescență, în podul casei părintești și a găsit acolo cărți vechi. Cu alți doi colegi și cu o colegă citeau cărțile din acea ladă. Era un club de lectură, de fapt.

Care ar fi noutatea acestei forme – club de lectură? Cei care vin să mai vrea să vină și să nu fie impuși. Să citească mai mult cărți bune. Pentru că dacă vor citi o carte cu un subiect șters, fără valoare literară, așa vor citi și mai departe. Cărțile pentru copii, mai ales, trebuie să fie foarte bine scrise, să fie incitante și să conțină valori. Maturii sunt copiii care au citit cândva. În acest sens, este foarte important ce cărți citiți dumneavoastră, ce cărți promovați și ce scriitori vin în fața dumneavoastră. Copiii, mai ales, sunt foarte vulnerabili, sunt inocenți și pot fi influențați ușor. Aceasta este o mare problemă.

Într-un club de lectură cititorul trebuie să vrea să vină. Pentru aceasta, la club trebuie să fie atât de interesant, încât să se facă rând și cititorii să nu încapă. Animatorul clubului trebuie să fie o persoană care știe a anima, căruia îi place foarte mult ceea ce face”, a opinat Maria Șleahtițchi.

În continuare, scriitoarea a vorbit despre finanțări și despre probleme financiare, despre casele impunătoare în care lipsește cartea,  despre faptul că în Germania copilul primește încă de la naștere drept cadou o mică bibliotecă, despre includerea cluburilor de lectură într-un sistem, fie chiar și prin organizarea unui festival al cluburilor de lectură. „Unii scriu, alții editează, alții au grijă de carte și o promovează. După interesul pe care îl manifestă societatea față de carte vedem cât de evoluată este”, a mai menționat Maria Șleahtițchi.

„Trebuie să știm ce facem, de ce facem, pentru cine facem”

Conform aceleiași cărți menționate, autoare a căreia este Lidia Culicovschi, cititorii pot fi antrenați într-o multitudine de forme de activitate: cluburi de lectură, cenacluri, ateliere, lansări de carte, prezentare de carte, concursuri literare, conferințe literare, spectacole literare, teatru de lectură etc. Despre unele dintre acestea am aflat de la cei care „sunt împreună cu biblioteca municipală prin organizarea activităților în cluburi și cenacluri, își cunosc misiunea, știu care sunt beneficiile, fiind persoane competente, cu dedicație deosebită pentru ceea ce fac”.

Eugenia Bejan, director general al Bibliotecii „Ion Creangă” a povestit cu lux de amănunte despre activitățile ce se practică în prezent, despre conceptualizarea lor și despre cât de importantă este lectura pentru copii începând de la cea mai fragedă vârstă. „ Discutăm astăzi un subiect care ne preocupă și pe noi. Când organizăm o activitate, trebuie să știm ce facem de ce facem, pentru cine facem. Activitatea este una complexă și trebuie mai întâi să fie conceptualizată. Atelierul de lectură pentru cei mai mici, de vârstă preșcolară, la noi se numește „Ora de poveste”. Pentru cei trecuți de șapte ani atelierul are o altă semnificație, fiind organizate activități și în librării, cu participarea scriitorilor.  Elementul cheie al  activității e lectura cu voce tare. Este foarte importantă segmentarea pe vârste a acestor ateliere. Nu contează locul organizării lor. Ele pot avea loc în grădinițe și școli, se pot organiza chiar și online. Important este faptul că de la jocuri, exerciții interactive, copiii trec la lectură și devin cu timpul adevărați cititori.”, a spus Eugenia Bejan.

Lolita Caliev, șef de serviciu la aceiași bibliotecă, și-a amintit de pandemie și despre organizarea pentru copii a lecturilor online, despre crearea unei comunități de cititori alcătuită din copii și părinți, despre libertatea oferită copiilor care este foarte importantă. Referitor la alcătuirea unui jurnal al clubului de lectură Lolita crede că „este ca tema pentru acasă dată la școală și ar trebui să fim mai departe în ceea ce facem de analiza literară”.

„Ce mari scriitori avem noi!”

Cunoscuta profesoară de limbă și literatură română, Alexandra Tănase, după 52 de ani de activitate pedagogică, conduce un club de lectură al persoanelor în vârstă la biblioteca „Transilvania”. „ Faptul de a conduce un club de lectură pentru mine nu este nou, pentru că am mai avut un asemenea club, format din liceenii mei de la „Gaudeamus”, club care a activat 18 ani. Actualul club este unul al babelor și moșnegilor… tineri la suflet. Aceasta este a doua mea familie. Toți membrii clubului au studii superioare, vin la ședințe pregătiți, cu notițe. Notițe pe vreo șase foi îmi fac și eu de fiecare dată, pentru că trebuie să am răspunsuri la toate întrebările. Până acum am organizat 22 de ședințe ale clubului, de proză, de poezie, dar și unele legate de zilele de naștere ale autorilor. De ziua lui Liviu Rebreanu, bunăoară, am citit din „Ciuleandra” și am dansat împreună și dansul respectiv, altădată am cântat romanțe pe texte de Goga. „Ce mari scriitori avem noi”, spun inii membri. Asta după ce am citit și am analizat drama „Meșterul Manole” de Lucian Blaga, după ce am lecturat din poeziile lui și ale altor poeți”, a povestit cu multă însuflețire fosta profesoară.

„Biblioteca este o instituție care stă în spatele nostru și ne asigură logistica”

Scriitoarea Moni Stănilă are experiența organizării unui cenaclu literar încă de la Timișoara, din 2007. A condus un asemenea cenaclu și la Biblioteca Națională și are o vastă experiență de referent literar și scriitor moderator. „Este foarte important să ai deschidere către literatura contemporană. Ceea ce ne deosebește de un club de lectură este că ne întrunim, în primul rând, tinerii scriitori. Cenaclul fiind de tip semideschis, vin și cititori. Ne interesează tinerii scriitori pe care vrem să-i ajutăm să ardă niște etape, să depășească anumite dileme legate de literatură. Până în prezent am avut invitați peste o sută de scriitori din România  și din alte zece țări. Ce mă interesează în primul rând în activitatea de cenaclu? Crearea cititorilor profesioniști, încurajarea tinerilor scriitori, crearea de conexiuni între tinerii scriitori din Chișinău și cei din România, din alte țări. Ținem aproape de noi și celelalte arte și invităm oameni de creație din diferite domenii. Biblioteca este o instituție care stă în spatele nostru și ne asigură logistica. În bibliotecile noastre există oferte pentru orice tip de cititor”,  a subliniat Moni Stănilă.

„Ne identificăm un public, un scop și o ofertă”

Despre produsele video pe care le realizează, podcasturi, „Soliloc” și „De-ale scriitorilor”, a vorbit scriitoarea Maria Pilchin. „O bibliotecă publică trebuie să fie atentă cu vizitatorii ei. Ne identificăm un public, un scop și o ofertă. Ne asociem în jurul unei idei. Promovăm premianții bibliotecii, aparițiile editoriale care ni se par valoroase, scriitorii importanți. Desfășurăm o activitate de conservare și de păstrare. Putem astfel reactualiza, cu anumite ocazii, anumite interviuri. De exemplu, cel cu Vladimir Beșleagă care este unul foarte reușit, după părerea mea. Finalitatea produsului pe care îl promovăm este selectivă. Și eu sunt selectivă în alegerea scriitorilor prezentați. Nu poți organiza un eveniment cu oricine. Există scriitori și scriitori”, a ținut să afirme Maria Pilchin.

Tânăra scriitoare Paula Ierizanu a organizat un club de lectură la „Librăria din Centru” „din anumite motive egoiste”. „Doream să-mi extind cercul de cunoștințe, să cunosc mai mulți oameni, să-mi invit prietenii. Am reușit să ajungem la tineri pe care nu i-aș fi cunoscut vreodată, să creăm o comunitate. Mulți tineri citesc, dar nu cunosc scriitorii din R. Moldova și din România. Mi-am zis să corectăm acest lucru. Oamenii vin la ședințele noastre, căci vor dialog, vor să se exprime”,  a declarat Paula Ierizanu.

La încheierea ediției, cei prezenți au reiterat necesitatea lecturii, au accentuat încă o dată necesitatea promovării cărții de către neobosiții bibliotecari și cei care li se alătură și au conchis că tema nici pe departe nu s-a epuizat și că va fi nevoie de o altă ediție.