„Mitropolia Basarabiei subliniază o dată faptul că inițiativa legislativă nr. 57 din 6 martie 2023 nu constituie acordarea cu titlu gratuit a unui bun al statului, ci restituirea unui bun bisericesc către proprietarul său anterior, de dinaintea ocupației sovietice”

Mitropolia Basarbiei consideră că, „odată adoptată, această inițiativă legislativă euroconformă, care dă substanță concretă principiului constituțional al dreptății, va face posibil un act reparator de dreptate și va contribui la vindecarea rănilor trecutului sovietic comunist și ateu.” Ex-președintele Curții Constituționale, Alexandru Tănase, susține că „retrocedarea unei singure clădiri trebuie percepută ca un gest de reparație morală și reabilitare istorică, și nicidecum ca o chestiune patrimonială. Este un gest întârziat, dar absolut necesar, iar cei care și-au asumat această decizie, merită sprijin dar nu blamul popular.”    

Ultimul proprietar de drept al acestui bun imobil care, împreună cu altele, a fost confiscat abuziv de către regimul sovietic de ocupație, a fost Arhiepiscopia Chișinăului, eparhie constitutivă a Mitropoliei Basarabiei din cadrul Patriarhiei Române, entitate înzestrată cu personalitate juridică începând cu anul 1923”, scrie într-un comunicat Mitropolia Basarbiei Arhiepiscopia Chișinăului.

Potrivit sursei, „Mitropolia Basarabiei este succesoare spirituală, canonică, istorică a Mitropoliei Basarabiei care a funcţionat până în anul 1944 inclusiv”.

„Este general cunoscut faptul că Mitropolia Basarabiei și episcopiile ei constitutive au fost deposedate abuziv de totalitatea bunurilor lor materiale, sacre şi profane.

Această deposedare s-a produs prin efectul legislaţiei sovietice, extinse în 1940 şi 1944 asupra Basarabiei şi care stabilea că Bisericile şi părţile lor componente nu sunt persoane juridice şi nu pot deţine proprietăţi. Statul sovietic se autodeclarase abuziv, prin legislaţie, singur și unic proprietar al bunurilor cu caracter religios.

Statul sovietic a confiscat atât bunurile imobile bisericeşti ale Mitropoliei Basarabiei, cât şi bunurile ei mobile, între care Arhiva Mitropoliei Basarabiei, care fusese evacuată în interiorul Patriarhiei Române și a fost confiscată de sovietici la Craiova în anul 1946.

În sensul tratatelor internaționale, Republica Moldova este succesor local și în parte al fostei Uniuni Sovietice, având responsabilitatea și capacitatea de a repara nedreptățile și abuzurile cauzate de aceasta din urmă Mitropoliei Basarabiei.”

În același comunicat al Mitropolia Basarabiei, redevenind proprietar al acestui imobil, „nu intenționează să-i schimbe destinația și se angajează să suporte toate costurile pentru restaurarea monumentului istoric potrivit cu valoarea și prestigiul său istoric. Astfel, Biblioteca Națională va putea folosi în continuare spațiile aflate în prezent la dispoziția ei.

În ceea ce privește spațiile din clădire nefolosite de Biblioteca Națională, acestea vor putea avea un regim distinct și vor fi folosite pentru depozitarea fondului de carte al Mitropoliei Basarabiei care se va transmite în gestiunea Bibliotecii Naționale, pe bază de Acord de parteneriat, conform legii.”

Într-o postare pe pagina sa de socializare, ex-președintele Curții Constituționale, Alexandru Tănase, susține  că: „În cazul de față, retrocedarea unei singure clădiri (din zecile care au fost acaparate abuziv), trebuie perceput ca un gest de reparație morală și reabilitare istorică, și nicidecum ca pe o chestiune patrimonială. Este un gest întârziat, dar absolut necesar, iar cei care și-au asumat această decizie, merită sprijin dar nu blamul popular.

Cât ține de clădirea propriu-zisă, eu cred ca după retrocedare, ea va rămâne a fi una publică, va fi salvată de la degradare, va fi renovată la fel de frumos ca și Muzeul Național de Arte, fiind redată Chișinăului, în toată splendoarea sa”.