Iuliana Cantaragiu: ,,Nu sunt suficienți oameni în această țară care să spună clasei politice că pentru ei contează ce apă beau, ce aer respiră, cum sunt tratate deșeurile”  

1990
0

Interviu cu Iuliana Cantaragiu, economistă și expertă în domeniul protecției mediului. Din august 2021 până în septembrie 2022 a fost ministru al Mediului, R. Moldova. În prezent face un masterat în Managementul Riscurilor și Economie Circulară la Universitatea de Științe Aplicate din Tampere, Finlanda. Din 19 decembrie 2022 deține funcția de consilier prezidențial în domeniul mediului și al schimbărilor climatice. Printre responsabilitățile sale se va număra și coordonarea Programului național de împădurire, inițiat de șefa statului. Are o mare experiență în managementul proiectelor de mediu și a lucrat inclusiv pentru organizații internaționale. 

Susține și tu o instituție de presă liberă! Donația ta va contribui la susținerea activității noastre prin care informăm societatea echidistant și corect. Ajută-ne să promovăm adevărul, dreptatea și libertatea.

SUSȚINE

Într-un interviu din 2019, ați vorbit cu multă claritate despre starea mediului din Republica Moldova.

Mai bine zis, că suntem repetenți, referitor la calitatea mediului.  Importanța Ministerului Mediului este vitală, el garantează prin lege rolul de protector al naturii. Am citit cu mare atenție regulamentul privind organizarea și funcționarea Ministerului Mediului și Strategia de mediu, 2014-2023. Pe hârtie lucrurile sunt relativ clare. Viziunea, scopul și obiectivele au fost trasate.  

Dvs, sunteți expertă cu experiență în domeniul protecției mediului. Totodată, cunoașteți realitățile și din interiorul ministerului, aproape un an deținând funcția de ministră a Ministerului Mediului.

  • Care sunt breșele sistemului, referitor la management?

De ce ani de zile suntem martori la defrișările pădurilor, izvoarele seacă, aerul e tot mai poluat și lucrurile nu se schimbă spre bine? Cine se face responsabil de situația deplorabilă în care a ajuns starea mediului în R. Moldova?  

Ar fi incorect să afirmăm că lucrurile nu se schimbă, când transformările de fapt au loc, doar că viteza acestor schimbări este mult prea lentă, comparativ cu așteptările noastre.

Dacă fac o retrospectivă a situației de acum 24 de ani, când mi-am început cariera în acest domeniu și până în prezent, atunci văd că societatea noastră a evoluat și astăzi avem mai mulți oameni preocupați de sortarea deșeurilor, de calitatea apelor, aerului. Mass-media este mai interesată de subiecte de mediu, există oameni de afaceri care integrează tehnologii prietenoase mediului, doar că acești oameni nu sunt încă suficienți de mulți ca să facă clasa politică din Republica Moldova interesată de domeniul mediului și să fie mai fermă și curajoasă întru a implementa proiecte de mediu și a aloca finanțarea cuvenită pentru ca instituțiile statului să poată lucra, așa cum cere și legislația.

Vă dau câteva exemple. Noi alocăm bani pentru salarizarea personalului Agenției de Mediu, dar nu alocăm deloc bani pentru produse chimice și echipamente de măsurare a nivelului de poluare sau pentru menținerea soft-urilor. Noi alocăm bani pentru salarizarea personalului Inspectoratului pentru Protecția Mediului, dar nu alocăm bani pentru reînnoirea parcului lor auto,  în unele raioane mașinile stând mai mult în service decât pe teren.

Nu sunt alocați bani pentru dotarea cu echipamentele necesare pentru a exercita control și a tăia pofta poluatorilor de a mai încălca legislația de mediu. Noi spunem că pădurile sunt prioritare pentru țară, dar întreprinderile silvice sunt la autogestiune și venitul lor principal este din vânzarea masei lemnoase. Respectiv, dacă taie pădurea, silvicultorii au salarii, dacă nu – nu.

Și așa pot fi enumerate o mulțime de exemple, care, luate în ansamblu, te duc la concluzia că, protecția mediului, de facto, nu a fost niciodată o prioritate a Guvernelor care au fost de-a lungul anilor în Republica Moldova.

Și eu cred că asta se întâmplă fiindcă nu sunt suficienți oameni în acest stat care să spună clasei politice că pentru ei contează ce apă beau, ce aer respiră, cum sunt tratate deșeurile, etc.

  • Sunt demarate proiecte de soluționare a problemei celor 3.600 de gropi de gunoi, care sunt un focar de infecție și poluare a aerului, solului și apei? 

Din fericire, Republica Moldova astăzi are finanțare și problema ar putea fi soluționată în câțiva ani, dacă populația ar fi mai puțin reticentă față de subiectul de gestionare a deșeurilor, iar clasa politică ar fi mai responsabilă, mai pragmatică și nu ar fi atât de preocupată de lupta pentru putere.

Finanțărea de la Banca Europeană de Investiții în valoare de 100 mil. de euro pentru soluționarea problemei gropilor de gunoi din Republica Moldova și construcția unui sistem modern de gestionare a deșeurilor este tot una foarte anevoioasă și durează deja de 10 ani. Din motivele enumerate anterior, abia în 2019 am reușit să semnăm Acordul cu BEI pentru implementarea acestui proiect. Trebuie de știut că BEI acordă 50% din finanțare pentru  proiect, diferența de finanțare fiind acoperită din alte surse. Astfel că pentru trei din cele 8 zone de gestionare a deșeurilor au fost duse tratative cu Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare și fondul E5P, de unde au mai fost accesate 25 mil. de euro de la BERD și deocamdată 5,6 mil. de euro de la E5P pentru zona de gestionare a deșeurilor 5, dar pe măsură ce vom avansa în implementare, există opțiunea de a mai dispune de finanțare. Important este să începem odată și odată implementarea și să nu mai politizăm subiectul.

Cele mai mari bariere în implementarea acestui proiect sunt impuse, probabil, de vacuumul de informare existent în societatea noastră despre ce înseamnă gestionarea deșeurilor. În țara noastră, în afară de gropi de gunoaie aruncate grămadă prin râpi și la margini de sate și orașe, care miroase urât, oamenii nu au altceva de văzut, iar atunci când este cazul de identificare a locației pentru Centrul de gestionare a deșeurilor, pentru stațiile de transfer, aceștia manifestă pasivitate și reticență. Mulți încep totuși să înțeleagă că deșeurile sunt o problemă și că ea trebuie să fie soluționată.

Succesul acestui proiect depinde de maturitatea și deschiderea tuturor, de la cetățeni până la clasa politică, de înțelegerea că deșeurile trebuie să fie tratate și ele pot fi tratate într-o formă modernă și benefică pentru toată lumea. Dacă vrem progres, trebuie să-l acceptăm.

Într-un interviu, profesorul Petru Tarhon afirma cu argumente pertinente că „defrișarea pădurii astăzi ne va costa mai scump decât plata pentru gazele naturale”. Profesorul ne atenționează: ,,Pe suprafața totală a teritoriului dintre Prut și Nistru au rămas doar 6% acoperite cu păduri, pe când în timpul domniei lui Ștefan cel Mare erau peste 30%”. 

  • Criza energetică din 2022, a contribuit la creșterea furtului de lemn de păduri? Există o statistică? Prin ce metode se contracarează acest fenomen tolerat de ani de zile?  

Sunt de acord cu prima afirmație a domnului profesor, însă am mari rezerve față de a doua. E adevărat că gradul de acoperire cu păduri în țara noastră ar trebui să fie de 25-30%, după cum spun oamenii de știință, însă, atâta timp cât nu este demonstrat contrariul, gradul de acoperire cu păduri în țară este de 11,4%. Calitatea acestor păduri este, ce-i drept, discutabilă, dar asta este o altă chestiune.

Criza energetică din 2022 a pus presiune mare pe resursele forestiere din țară și, din memoria instituțională a silvicultorilor, un asemenea fenomen a mai fost prin anii 2010 și, anterior – prin 1998-1999. Există percepția că furtul de lemn s-a accentuat în acest an față de anii precedenți și asta o confirmă și silvicultorii în discuțiile mele cu ei, însă o statistică în acest sens este greu de prezentat, dat fiind faptul că nu există date comparative cu anii precedenți. Acum controalele s-au intensificat comparativ cu anii trecuți și, din acest motiv, datele pot arăta o creștere exponențială, dar concluziile ar fi distorsionate, având în vedere faptul că anterior aceste controale nu erau atât de dese. 

  • Totuși, de ce se emit autorizații de tăiere a pădurilor și așa puține din R. Moldova?

Aici sunt două aspecte ale acestui fenomen, ambele la fel de importante și trebuie luate în considerație pentru a înțelege lucrurile în domeniul silvic.

În primul rând, după cum am menționat în prima parte a interviului, domeniul silvic este la autogestiune. Asta înseamnă că gestionarea pădurilor este efectuată de întreprinderi silvice, care obțin finanțare doar din ceea ce vând, iar produsul lor principal este masa lemnoasă. În sectorul silvic lucrează cca 3600 de oameni, având în vedere că pădurea în țara noastră este foarte dispersată, cu o concentrație și densitate diferită, iar teritoriul de gestionare este întreaga suprafață a țării. Cheltuielile anuale necesare pentru gestionarea fondului forestier administrat de stat sunt de circa 400-500 mil. de lei anual. Respectiv, atâta timp cât aceste cheltuieli nu vor fi acoperite cel puțin parțial din bugetul de stat, tăierile în masă vor continua. Acest fenomen poate fi remediat, dacă guvernarea va regândi atitudinea față de pădure. Nu este suficient să spui că pădurea este prioritară. Gestionarea ei necesită și finanțare alocată din bugetul de stat, la care contribuie toți cetățenii acestui stat, în mod direct sau indirect. E vorba de priorități.

Al doilea aspect este faptul că pădurile trebuie îngrijite. Starea pădurilor noastre este foarte nesatisfăcătoare și acest lucru puteți să-l citiți și în descrierea Programului Național de Extindere și Reabilitare a Pădurilor, generic numit ,,Programul de împădurire”. Circa 60% din păduri sunt crescute din lăstari și nu din semințe, ceea ce face ca arborii să fie mai puțin rezistenți la fenomenele naturii și climei. Institutul de Cercetări și Amenajări Silvice evaluează periodic starea sectoarelor de pădure și elaborează proiecte de amenajare a acelor sectoare, valabile pentru 10 ani, unde propune executarea diferitor lucrări silvice pentru înlocuirea arborilor ajunși la maturitate și a celor bolnavi cu specii mai valoroase. Este o activitate normală, atâta timp, cât aceste tăieri sunt strict în limita documentelor de amenajare silvică, nu sunt abuzive și în locul lor se plantează alți arbori. Arborii tăiați sunt livrați preponderent pentru piața consumatorilor de lemn de foc, căci avem încă suficiente familii în țară care altă alternativă decât încălzirea cu lemn de foc nu au și atunci acești oameni trebuie să fie asigurați cu astfel de material. Asta ar fi una din sursele de venituri pentru întreprinderile silvice, însă nu poate fi unica, fiindcă nu este suficientă și duce la tăieri abuzive în păduri.

  • Ar fi o soluție alternativă de producere a energiei prin instalații de biogaz?  De ce în toate țările europene sunt, dar în R. Moldova lipsesc? Care este cauza?  

Trebuie explorate toate metodele posibile și fezabile pentru producerea de energie în Republica Moldova, dacă vrem să fim independenți energetic și producerea de biogaz este una dintre ele. Însă ar fi eronat să considerăm că producerea de biogaz ar fi unica soluție pentru a acoperi necesarul de energie în țară. Biogazul se produce din materie organică și asta, în primul rând, ar fi dejecțiile animaliere și resturile alimentare și agricole.

Proiectul național de gestionare a deșeurilor ar include astfel de instalații pentru deșeurile organice, doar că trebuie să construim astfel de instalații. Mai există un proiect, finanțat de Banca Mondială, care la fel planifică construcția unui biodigestor pentru deșeurile animaliere de la abatoare. Eu cunosc două companii private care au făcut astfel de investiții în R. Moldova și din gazul captat își satisfac o bună parte din necesarul de energie pentru procesul de producție, iar compostul rezultat îl folosesc ca îngrășământ organic pentru culturile agricole pe care le cresc. O astfel de instalație urmează să fie dată în exploatare la stația de epurare a apelor uzate din Chișinău, dacă primăria municipiului Chișinău și Apă-Canal Chișinău va realiza proiectul până la capăt.

Deci, astfel de instalații există și sunt în proces de dezvoltare, dar cu siguranță, potențial de dezvoltare mai există.

Pe lângă ministere și agențiile de stat,  un rol important în protejarea mediului îl are și societatea civilă, instituțiile de învățământ, ONG-urile. Foarte puțin se discută la emisiuni cu audiență și impact despre problemele mediului. 

  • Cum vă explicații faptul, că mediul, (apa, aerul, solul) nu sunt subiecte de interes major? Nivelul de poluare a aerului, apei, solului este direct proporțional cu sănătatea oamenilor. De ce suntem atât de ignoranți?  

Foarte pertinentă întrebare. Probabil fiindcă nu ne prea place să învățăm ca să înțelegem că sănătatea și viața noastră depinde de condițiile și starea mediului înconjurător. Iar atunci când auzim despre asta, foarte greu decidem să ieșim din zona noastră de conform și să începem să ne schimbăm atitudinea. E un proces educațional al societății, până la urmă, care se realizează inclusiv prin intermediul mass-mediei, care are un grad de acoperire a spațiului informațional mult mai mare decât ONG-urile sau instituțiile statului. Iar instituțiile de învățământ sunt foarte importante în acest proces,  ele contribuie la educarea generației tinere, fiind grupul țintă, pentru a reuși transformările azi și nu peste 10 sau 20 de ani.

Așa că trebuie cu toții să depunem efort: și mass-media, și ONG-urile, și instituțiile statului, și instituțiile de învățământ pentru educarea societății. Este necesar să cerem ferm de la clasa politică ape curate, aer curat, păduri, deșeuri gestionate adecvat, sol fertil, pentru ca aceasta, la rândul său, să ia decizii în favoarea mediului.

  • Credeți că vom trăi timpuri când vor fi lansate campanii de informare și comunicare ample, de conștientizare a importanței protejării mediului, începând de la grădiniță, când fiecare copil va cunoaște consecințele deșeurilor aruncate pe dealuri, tăierii pădurilor, braconajului? 

Eu vreau să rămân optimistă și așa vreau să fie fiecare dintre noi, pentru că astfel putem să construim ceva frumos și sa ne simțim în siguranță, confortabil.

  • Continuați fraza:  Studiați natura și urmați calea pe care v-o arată ea…

 

pentru că noi suntem parte a naturii și ea știe cel mai bine ce este bine pentru noi. 

Vă mulțumesc!

Interviu realizat de Olga Bejan-Leva

 

În cazul în care ai ajuns să citești acest text, înseamnă că subiectul reflectat te-a interesat. Site-ul „gazetadechisinau.md” publică articole care reflectă un spectru larg de probleme, scrise profesionist și echidistant de editorialiști și jurnaliști cu experiență. „Gazeta de Chisinau” este o sursă de informare credibilă pe piața mediatică din Republica Moldova. Nu o lăsa să dispară! Contribuie la menținerea unei publicații libere. Acum poți face și tu o donație.

SUSȚINE