Poziția Comisiei de la Veneția cu privire la inițiativa de scoatere în afara legii a partidului cu același nume al penalului Șor

212
0

La solicitarea Curții Constituționale a Republicii Moldova, Comisia de la Veneția și-a expus opinia pe marginea inițiativei de scoatere în afara legii a partidului deputatului fugar, Ilan Șor, care-i poartă numele. Documentul a fost emis pe 19 decembrie.

Susține și tu presa! Abonează-te la o sursă de informare independentă. Acum e simplu, intră pe

ABONAMENT

În constatările sale, Comisia  de la Veneția reamintește că, „în general, țările nu sunt împiedicate să reglementeze activitățile partidelor politice sau chiar să interzică, să dizolve și/sau să impună alte măsuri cu caracter restrictiv împotriva anumitor partide politice”.

În același timp, Comisia de la Veneția atrage atenția asupra faptului că declararea neconstituționalității unei formațiuni politice „constituie o ingerință în dreptul la libertatea de asociere, astfel cum este protejat de articolul 11 CEDO și, în consecință, trebuie să respecte cele trei cerințe ale restricțiilor legale: legalitate (prevăzute de lege),  legitimitate (urmărește un scop legitim) și necesitate și proporționalitate (este necesară într-o societate democratică)”.

În cererea sa către membrii Comisiei de la Veneția,  Curtea Constituțională a solicitat în mod expres Comisiei de la Veneția să ofere consiliere cu privire la acțiunile unui partid politic care ar afecta, prin natura lor, pluralismul politic, principiile statului de drept, suveranitatea, independența și integritatea teritorială a statului și ar putea duce la declararea unui partid politic ca fiind neconstituțional.

La rândul lor, membrii Comisiei de la Veneția au considerat că magistrații de la Curtea Constituțională pot evalua dacă există o „necesitate socială stringentă” de a declara partidul neconstituțional în conformitate cu Legea Supremă a țării.

În acest sens, Constituția Republicii Moldova stipulează clar că „partidele și alte organizații social-politice care, prin scopurile ori prin activitatea lor, militează împotriva pluralismului politic, a principiilor statului de drept, a suveranității și independenței, a integrității teritoriale a Republicii Moldova sunt neconstituționale.

În același timp, Comisia notează că a luat act de faptul că, în urma agresiunii militare nejustificate a Federației Ruse asupra Ucrainei, autoritățile de la Chișinău au decretat stare de urgență și au întreprins o serie de măsuri excepționale pentru a răspunde amenințărilor sporite la adresa independenței, integrității teritoriale și securității naționale și energetice.

Ca principiu general, Comisia de la Veneția menționează că înființarea și funcționarea oricărui partid politic contribuie la pluralismul politic. În același timp, membrii Comisiei notează că magistrații de la Înalta Curte pot evalua probele care ar indica dacă partidul politic a admis infracțiuni legate de înșelăciune, abuz de încredere și spălare de bani în scopul lezării pluralismului politic și a valorilor democratice.

„Comisia a observat anterior că țările din Europa Centrală și de Est în special, datorită istoriei lor recente ca democrații suverane, sunt sensibile la influența politică externă și, din acest motiv, este de înțeles că, în procesul de construire a statului național, anumite reglementări au finanțarea străină limitată sau interzisă a partidelor politice”, se menționează în document.

În acest sens, Comisia a susținut că „este perfect de înțeles că un stat ar trebui să fie reticent în a permite unei țări străine să interfereze în politica sa internă punând la dispoziție fonduri în mod discreționar la unele dintre partidele sale politice”.

„Evident, situația generală din țară este un factor important în evaluarea dacă un partid a folosit mijloace inadecvate sau chiar ilegale pentru a distrage alegătorii de la alte partide sau chiar a folosit resursele pentru a submina corectitudinea sau integritatea concurenței politice conducând la distorsiuni ale procesului electoral, prin avantajul obținut prin sprijin inechitabil prin finanțare străină neautorizată”, se arată în documentul emis de Comisia de la Veneția.

Reamintim că, la începutul lunii noiembrie, Cabinetul de miniștri a dispus verificarea constituționalității Partidului Politic „Șor”, iar ministrul Justiției, Sergiu Litvinenco, a depus o sesizare la Curtea Constituțională prin care a solicitat declararea neconstituționalității Partidului Politic „Șor”.

Amintim că liderul Partidului „Șor”, deputatul Ilan Șor, condamnat la 7,5 ani de pușcărie pentru escrocherie și spălare de bani, a fugit din țară în 2019. Se știe că Șor se află în Israel, iar organele de drept din țară încearcă să obțină extrădarea acestuia. Și deputata Partidului „Șor”, Marina Tauber, este cercetată penal pentru falsificarea raportului de gestiune financiară a formațiunii pe care o reprezintă, iar cauza a fost conexată la un alt dosar penal ce vizează finanțarea ilegală a Partidului „Șor”.

Recent, mai multe televiziuni afiliate formațiunii au rămas fără licență de emisie fiind acuzate de „reflectare tendențioasă și manipulatoare a evenimentelor din țara noastră, dar și a celor legate de războiul din Ucraina”.

 

 

În cazul în care ai ajuns să citești acest text, înseamnă că subiectul reflectat te-a interesat. Săptămânalul „Gazeta de Chișinău” publică în paginile sale și pe pagina web a publicației articole ce reflectă un spectru larg de probleme, scrise profesionist și echidistant de jurnaliști cu experiență. „Gazeta de Chișinău” este unul din puținele ziare rămase pe piața mediatică care face jurnalism liber și corect. Nu-l lăsa să dispară! Contribuie și tu la menținerea unei publicații libere. Acum poți face un abonament oricând și de oriunde te-ai afla. Dacă abonezi un om drag la formatul PRINT, atunci redacția îți oferă gratuit, prin poșta electronică, formatul PDF al gazetei, în fiecare zi de vineri, la prima oră. Susține „Gazeta de Chișinău” printr-un abonament în format PRINT sau PDF.

ABONAMENT