Patru companii din Moldova sunt afiliate unor corporații militare ruse

288
0

Datele oficiale arată că prezența capitalului rusesc în economia Republicii Moldova ar fi coborât la un nivel minuscul: mai mic chiar de un procent, deși anterior aceasta era una masivă.

Susține și tu presa! Abonează-te la o sursă de informare independentă. Acum e simplu, intră pe

ABONAMENT

În realitate, capitalul rusesc de stat și privat are în continuare o prezență majoră în economia Republicii Moldova, iar în anumite sectoare chiar deţine o poziţie dominantă, precum în cel gazier, energetic, petrolier, transport sau media. În plus, prezența capitalului rusesc în economia Republicii Moldova este mult mai importantă, dar foarte des aceasta nu este una directă, ci prin interpuşi sau companii din paradisuri fiscal, scrie RISE Moldova.

RISE Moldova a efectuat o evaluare a acestei prezențe și a identificat patru întreprinderi din Moldova afiliate unor corporații militare de stat din Rusia sancționate de comunitatea internațională pe fundalul invaziei ruse în Ucraina. Importanța lor a crescut semnificativ în contextului faptului că autoritățile de la Chișinău nu s-au raliat la sancțiunile occidentale împotriva Rusiei.

Toate aceste întreprinderi produc diverse piese mici care ar putea servi mașinăriei ruse de război, cum ar fi utilaje microelectronice sau elemente pentru motoarele avioanelor, inclusiv a celor de vânătoare MIG.

898 de companii cu capital rusesc

Prima companie cu capital rusesc din Republica Moldova a fost înregistrată oficial acum 30 de ani, pe 8 martie 1992, la câteva zile de la declanșarea războiului de pe Nistru, cu denumirea – Societatea Științifică și de Implementare cu Răspundere Limitată „Prut”. Aceasta, însă, nu mai activează deja de un deceniu. La fel ca și alte companii.

Datele Agenției Servicii Publice (ASP) arată că, la începutul lunii martie 2022, în Registrul de stat al persoanelor juridice figurau 898 de companii la care asociaţi erau persoane fizice şi juridice din Federaţia Rusă.

Iar valoarea investiţiilor depuse în capitalul social de către persoanele şi companiile din Federaţia Rusă se ridica, la 1 martie 2022, la doar 1,06 miliarde de lei, aproximativ 55 de milioane de dolari.

În schimb investițiile reale sunt mult mai semnificative. Astfel, datele Băncii Naţionale relevă că, la finele anului 2020, stocul investițiilor directe din Rusia în economia națională (după principiul direcțional) era de peste 820 de milioane de dolari, sau aproape 20% din totalul investiţiilor străine directe în Republica Moldova.

În realitate, însă, numărul companiilor controlate de ruși și, respectiv, a investițiilor, este mai mare. Și asta pentru că datele oficiale de la Chișinău nu țin cont şi de faptul că o serie de întreprinderi, inclusiv din regiunea transnistreană, sunt deținute de corporații de stat sau private din Federația Rusă, iar multe companii cu proprietari din paradisuri fiscale au beneficiari finali din Rusia.

RISE Moldova a identificat și câteva întreprinderi care sunt controlate, direct sau indirect, de corporații de stat din Rusia incluse în pachetele de sancțiuni impuse de UE, SUA, Australia, Marea Britanie, precum și alte țări.

 TOPAZ DIN CHIȘINĂU

Cea mai la vedere este uzina Topaz, graţie amplasării în inima capitalei. Uzina și-a început activitatea în anul 1978, fiind specializată în producerea de mici de aparate de calcul și utilaje microelectronice pentru nevoile complexului militar-industrial sovietic. Până în 1991, a aparținut direct Ministerului Industriei Apărării al URSS.

După destrămarea URSS, în 1995, a devenit societate pe acţiuni cu un capital social de 25,5 milioane de lei. Circa 92,9% din acţiuni au rămas la stat, iar restul a ajuns la angajaţi şi la un fond de investiţii. Fără piaţă de desfacere şi fără contracte din Rusia, întreprinderea a ajuns într-o situaţie dificilă.

 PRIBOR DIN BENDER

ODK a moştenit de la Salyut şi drepturile asupra unei altei întreprinderi din Moldova: uzina Pribor din Bender, regiunea transnistreană, despre care, însă, informaţii sunt mai puţine.

Pribor produce instalații de pompare a gazelor, pompe rotative cu vortex și echipamente speciale nestandardizate și se consideră a fi prima întreprindere din regiunea transnistreană privatizată de o corporație de stat din Federația Rusă. Ea a fost cumpărată de Salyut în decembrie 2003, la un preț de 625 de mii de dolari.

Uzina Pribor este menţionată și în protocoalele şedinţelor comisiei mixte moldo-ruse, precum cel din 5 februarie 2010.

„În ceea ce privește cooperarea în domeniul industriei și unele aspecte ale sferei militaro-industriale, Comisia a luat act de măsurile specifice adoptate de partea moldovenească pentru deblocarea operațiunilor de export/import efectuate de „Uzina Constructoare de Mașini” și Uzina „Pribor” din Bender către Federația Rusă a produselor cu dublă destinaţie, fabricate de aceste întreprinderi”, se menționa în protocol. În acest sens era invocat şi Acordul moldo-rus de cooperare industrială din 30 octombrie 1998.

Peste șase ani, în protocolul ședinței comisiei mixte moldo-ruse din noiembrie 2016 se menţiona că partea rusă a apelat la partea moldovenească cu privire la blocajele în livrarea producţiei uzinei Pribor, prin aeroportul din Chișinău, către Salyut din Rusia.

Datele publice relevă că în 2021 uzina Pribor a înregistrat venituri de 158 milioane de ruble (9,8 milioane dolari), în creștere cu peste o treime față de 2020, iar profit să constituie ceva mai mult de 5 milioane ruble (circa 300 de mii de dolari), în scădere de aproape trei ori față de 2020.

În prezent, uzina Pribor nu deține autorizații individuale de export al mărfurilor strategice (cu dublă destinație). Dar, într-un răspuns oficial, ASP ne informează că, la începutul lunii martie 2022, adică la câteva săptămâni de la declanșarea invaziei ruse în Ucraina, întreprinderea a depus o cerere în vederea obținerii autorizației de export în Federația Rusă.

Cererea uzinei a fost examinată de Comisia interdepartamentală la 21 aprilie 2022, care a decis să prelungească, pe perioada Stării de Urgență în Republica Moldova, termenul de examinare a acesteia. Datele de pe platforma actpermisiv.gov.md arată că întreprinderea nu a obținut autorizația solicitată de la Comisia specializată. Or ultimele autorizații au fost emise în 2021 și au expirat la 31 decembrie 2021.

Încercările de a afla dacă întreprinderea funcționează și dacă livrează producție în Rusia nu au dat rezultate. La telefoanele din anticameră nu ne-a răspuns nimeni zile la rând, iar o doamna care a răspuns la numărul de mobil indicat pe site-ul uzinei a refuzat să ofere detalii, recomandându-ne să ne adresăm pe email sau în anticameră. Am trimis o solicitare pe adresa electronică, dar până la publicare nu am primit un răspuns.

 UZINA PRODUCĂTOARE DE MAȘINI DIN BENDER

O altă întreprindere din regiunea transnistreană conectată la complexul militar din Rusia este Uzina producătoare de mașini din Bender (Российское предприятие «Бендерский машиностроительный завод»). Ea produce diverse componente mici, la comanda unor companii din Rusia.

În octombrie 2006, uzina a fost cumpărată de compania rusă Aviamzkomplekt, care a achitat 800 de mii de dolari, s-a angajat să achite datoriile de 1,5 milioane dolari ale întreprinderii și să facă investiții de circa 4 milioane de dolari.

 ASPA DIN ORHEI

O altă întreprindere afiliată unor corporații cu profil militar din Rusia este Uzina Constructoare de Mașini ASPA din Orhei. Până la finele lunii mai 2022, aceasta a deținut autorizarea necesară pentru exportul mărfurilor strategice (cu dublă destinație).

După cum scrie într-o broșură publicată de ASPA, întreprinderea și-a început activitatea în anul 1972, fiind specializată în fabricarea pieselor și subansamblelor pentru întreprinderea „Krasnîi Octeabri” – unul dintre liderii mondiali în domeniul fabricării motoarelor pentru avioanele de vânătoare MIG. În prezent, „Krasnîi Octeabri” are denumirea Uzina Constructoare de Mașini din Moscova „V. V. Cernîșev” și, la fel ca și Topaz și Pribor, face parte din ODK.

În perioada anilor 1972–1991, pe lângă piese pentru motoarele avioanelor MIG, ASPA se ocupa și de producția sculelor așchietoare pentru prelucrarea metalului, echipamentului tehnologic și instrumentelor de măsurat, precum și diferite produse de larg consum.

După cum scrie într-o broșură publicată de ASPA, întreprinderea și-a început activitatea în anul 1972, fiind specializată în fabricarea pieselor și subansamblelor pentru întreprinderea „Krasnîi Octeabri” – unul dintre liderii mondiali în domeniul fabricării motoarelor pentru avioanele de vânătoare MIG. În prezent, „Krasnîi Octeabri” are denumirea Uzina Constructoare de Mașini din Moscova „V. V. Cernîșev” și, la fel ca și Topaz și Pribor, face parte din ODK.

În perioada anilor 1972–1991, pe lângă piese pentru motoarele avioanelor MIG, ASPA se ocupa și de producția sculelor așchietoare pentru prelucrarea metalului, echipamentului tehnologic și instrumentelor de măsurat, precum și diferite produse de larg consum.

Într-un răspuns pentru RISE Moldova din iulie 2022, ASP preciza că, de la 24 februarie 2022, nu a eliberat nicio autorizație individuală de export a mărfurilor strategice (cu dublă destinație) în Federația Rusă.

 

În cazul în care ai ajuns să citești acest text, înseamnă că subiectul reflectat te-a interesat. Săptămânalul „Gazeta de Chișinău” publică în paginile sale și pe pagina web a publicației articole ce reflectă un spectru larg de probleme, scrise profesionist și echidistant de jurnaliști cu experiență. „Gazeta de Chișinău” este unul din puținele ziare rămase pe piața mediatică care face jurnalism liber și corect. Nu-l lăsa să dispară! Contribuie și tu la menținerea unei publicații libere. Acum poți face un abonament oricând și de oriunde te-ai afla. Dacă abonezi un om drag la formatul PRINT, atunci redacția îți oferă gratuit, prin poșta electronică, formatul PDF al gazetei, în fiecare zi de vineri, la prima oră. Susține „Gazeta de Chișinău” printr-un abonament în format PRINT sau PDF.

ABONAMENT