Cum contribuie corupția funcționarilor la sărăcirea statului

Deși nivelul corupției în Republica Moldova a înregistrat o scădere în ultimii doi ani, aceasta a fost nesemnificativă, iar locul în clasamentul mondial al corupției rămâne unul puțin onorabil. Potrivit Transparency International, în 2021, Republica Moldova și-a îmbunătățit Indicele de Percepție a Corupției cu două puncte față de anul precedent, înregistrând un scor de 36 de puncte. Astfel, s-a plasat pe locul 105 din 180 de țări față de la 115 în 2020.

 Este un scor similar cu cel din 2012, însă, în general, situația e mai bună decât atunci deoarece, potrivit centrului analitic Expert-Grup, care a elaborat un studiu în acest sens, comparativ cu 2012, a sporit gradul de conștientizare în societate a caracterului nociv al corupției și a faptului că aceasta atrage după sine subdezvoltare economică și, în ultimă instanță – sărăcie.

De aceea statul urmează să depună eforturi susținute pentru a combate fenomenul corupției în domeniul de reglementare a mediului de afaceri, care se răsfrânge direct asupra bunăstării țării. Și e firesc, or de acest domeniu depinde crearea locurilor de muncă, atragerea  investițiilor, plata taxelor și impozitelor în bugetul public național, contribuția la dezvoltarea locală și cea regională, respectiv creșterea nivelului de trai al populației.

Studiul Expert-Grup a identificat domeniile cu risc major de corupție ce afectează mediul de afaceri. Astfel, obținerea actelor permisive și controlul de stat asupra activității de întreprinzător sunt domeniile care necesită o atenție mai mare din partea autorităților și societății civile. Constatarea este confirmată și de concluziile unor rapoarte ale Centrului Național Anticorupție (CNA) sau Curții de Conturi (CC).
„Cadrul de reglementare lacunar și ambiguu, planificarea defectuoasă a controalelor, dar și integritatea redusă a funcționarilor sunt printre principalii factori care cresc riscurile de corupție cu impact asupra mediului de afaceri”, menționează experții.

Cum abuzează inspectorii de statutul lor?

Cele mai frecvente acte de corupție sunt constatate în domeniile sănătății publice, siguranței alimentelor, construcțiilor și transporturilor. Raportul CNA privind rezultatele evaluării integrităţii instituţionale în cadrul Agenției Naționale de Sănătate Publică (ANSP) arată că printre cele mai grave abateri depistate se numără eliberarea autorizațiilor sanitare pentru încăperile care nu corespund normelor sanitare și crearea de impedimente la obținerea documentelor sanitare necesare funcționării unor obiective. În perioada 2020-2021, au fost constatate mai multe nereguli admise de către funcționarii ANSP. Aceștia au eliberat acte permisive ce nu țin de competența lor, au eliberat avize sanitare în lipsa unui cadru de reglementare permisiv, dar și autorizații sanitare pe domenii și activități care nu sunt reglementate.

Încălcări similare se atestă și în cazul Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor (ANSA). Unii inspectori ANSA eliberează diferite autorizații și acte permisive, fără ca persoanele ce le primesc să se fi conformat cerințelor legale.

Un alt domeniu sensibil la corupție este cel al construcțiilor. Raportul de audit al conformității eliberării documentelor permisive în construcție din anul 2020 al Curții de Conturi a constat mai multe încălcări cu caracter intenționat, unde atât funcționarul, cât și solicitantul au recurs la încălcarea Legii.

Constatările se referă la admiterea proiectării construcțiilor pe terenurile municipale și eliberarea documentelor permisive în baza unor contracte expirate de arendă a terenului. De asemenea, este vorba despre eliberarea autorizațiilor de construire, cu încălcarea regimului arhitectural-urbanistic stabilit de certificatul de urbanism. CNA a realizat în 2021 Analiza Strategică privind tendințele de corupție în procesul autorizării, construirii şi înregistrării bunurilor imobile în municipiile Chişinău, Bălţi şi Cahul.

În document este menționat că evoluția ascendentă a domeniului construcțiilor, impune necesitatea reglementării stricte a acestuia, prin prisma strategiilor clare şi transparente de dezvoltare, iar evitarea normelor sau chiar opunerea în sensul reglementării, ar putea dezvolta ipoteza prezenței factorului coruptibil. Potrivit CNA, funcționarii publici cu putere de decizie nu întreprind acțiunile necesare şi tolerează construcțiile ilegale sau realizate cu abateri de la prevederile legale. Nu se întreprind măsuri suficiente în cazurile de ocupare ilegală a terenurilor pe care sunt edificate construcții neautorizate. De asemenea, sunt încetate procesele contravenționale întocmite privind cazurile de construcții ilegale de către instanțele de judecată și neaplicarea demolării lor.

Mai mult, în final se reușește legalizarea, darea în exploatare şi utilizarea acestora, deși au fost construite ilegal sau cu abateri de la normele legale.

În ce privește actele permisive din domeniul transporturilor, în vizor sunt autorizațiile de transport internațional pentru tiruri (CEMT), redistribuirea acestora de către o comisie specializată, fiind făcută cu frecvente abateri de la cadrul legal.

 Care e rolul controlului de stat

Controlul de stat este un alt domeniu „sensibil” la acte de corupție. Aici mediul de afaceri interacționează cel mai mult cu instituțiile statului, ceea ce sporește intensificarea riscurilor de corupție.

Businessul raportează periodic cazuri când organele de control și organele de drept intervin în activitatea de business în mod exagerat, neproporțional, abuziv, cu încălcări ale legislației.

Comunitatea de afaceri percepe aceste intervenții ca estorcare de bani sau în anumite cazuri încercări de preluare a businessului.

Legislația pune accent pe principiul consultativ al controlului, cu abordarea din partea inspectorului a gestionării raționale cu riscurile existente și de a ajuta agentul economic să respecte și să implementeze cerințele legii.

Totuși, în practică, controalele arată mai degrabă a activități de cercetare și depistare a încălcărilor, de intimidare și de colectare a resurselor suplimentare la bugetul organului de control sau la bugetul de stat. Totodată măsurarea performanței organelor de control în baza numărului cât mai mare de încălcări depistate și în baza banilor colectați din încălcări și nereguli, presupune, în mod absurd, că obiectivul final al aparatului de stat ar fi cultivarea încălcărilor și oportunităților de colectare de bani, și nu cel de a obține un număr cât mai mare de persoane ce se conformează și respectă legea.

Se atestă practica în care organele de control au stabilite plafoane minime ale sumelor ce trebuie colectate din amenzi, în conformitate cu prognozele pentru buget pe anul în curs și în special cu prevederile din Legea bugetului de stat pentru anul în curs, care deja include suma veniturilor din amenzi și sancțiuni. Acestea impulsionează inspectorii să fie continuu în căutarea oportunităților de aplicare a amenzilor, astfel efortul în cadrul controlului de multe ori este țintit asupra găsirii încălcărilor, indiferent de gravitatea și importanța acestora.

 Ce recomandă experții

În vederea diminuării riscurilor de corupție în procesul de reglementare și control al activității mediului de afaceri, analiștii de la Expert-Grup recomandă aplicarea pe deplin a măsurilor operate în cadrul reformei regulatorii privind simplificarea procedurilor de eliberare a actelor permisive prin înlăturarea aspectelor birocratice și maximizarea activității ghișeelor unice. Aceasta implică și extinderea oportunităților digitale pentru IMM.

De asemenea, este importantă materializarea demersurilor anterioare de instituire a funcției Avocatului Poporului pentru drepturile antreprenorilor. Activitatea acestuia va fi axată pe problemele de protecţie a drepturilor antreprenorilor, asigurând respectarea intereselor legitime ale acestora. Un factor decisiv în procesul combaterii corupției este accelerarea implementării măsurilor de asigurare a integrității instituționale în cadrul instituțiilor cu tangențe în reglementarea afacerilor: implementarea managementului riscurilor de fraudă și corupție, instituirea și asigurarea funcționalității mecanismului avertizorilor de integritate.

Nu în ultimul rând, și businessul, în special cel mic și mijlociu, trebuie să-și cunoască drepturile, dar și împuternicirile pe care Legea le oferă inspectorilor. Cunoașterea acestora, de regulă, îi face pe funcționari să se abțină de la comiterea abuzurilor.