Revenirea lui Trump în 2024 ar „rezolva toate problemele Rusiei”

213
0
Politologul american Francis Fukuyama

Deși Rusia probabil blufează în privința noii ofensive, crucial pentru coeziunea occidentală este ca Ucraina să-și recucerească sudul – mai ales dacă Donald Trump ar reveni la putere, spune politologul Francis Fukuyama, scrie dw.com.

Susține și tu presa! Abonează-te la o sursă de informare independentă. Acum e simplu, intră pe

ABONAMENT

Francis Fukuyama este cunoscut, între altele, ca autor al cărții „Sfârșitul istoriei și ultimul om”, în care susține că democrația liberală și capitalismul de piață liberă reprezintă punctul final al evoluției societății.

La sfârșitul lunii iunie, autoritățile ruse i-au interzis politologului și filosofului american accesul în Rusia. DW a stat de vorbă cu Fukuyama la doar câteva zile după ce acesta s-a alăturat consiliului consultativ al Fundației Internaționale Anticorupție, nou-înființată de disidentul rus Alexei Navalnîi, încarcerat în Rusia.

DW: Vă aflați pe lista cu persoane care nu au voie să intre în Rusia. Ce părere aveți despre gestul autorităților de acolo?

Francis Fukuyama: Faptul că mă aflu pe listă este o onoare. Tuturor criticilor străini importanți ai Rusiei și ai invaziei Rusiei în Ucraina li s-a interzis să pătrundă în Rusia. Chiar mă întrebam de ce le-a luat atât de mult timp în cazul meu.

Care este motivul pentru care v-ați alăturat consiliului de administrație al Fundației Anticorupție?

Sunt un mare admirator al lui Alexei Navalnîi, pe care l-am întâlnit la Varșovia în 2019. Corupția este o mare problemă în Rusia și în întreaga lume. Sunt nespus de bucuros să sprijin fundația sa în orice mod posibil.

Președintele rus Vladimir Putin a declarat recent: „Abia am început”, referindu-se la războiul din Ucraina. Oare joacă la cacialma?

Cred că minte, așa cum face în legătură cu multe lucruri. Analiștii militari occidentali care au analizat poziția forțelor rusești au observat că, în momentul de față, Rusia se confruntă cu un deficit sever de personal. De asemenea, Rusia a pierdut probabil o treime din toate forțele concentrate inițial pentru a învinge Ucraina. Estimările privind pierderile rusești sunt incerte, dar este posibil să fie vorba de 20.000 de morți și poate 60.000 de răniți, la care se adaugă prizonierii. Pentru o țară de mărimea Rusiei aceasta reprezintă un adevărat dezastru militar.

Având în vedere că rușii au obținut doar câștiguri marginale în cele două luni de când au început să se concentreze asupra Donbasului, nu cred că dispun de multe rezerve. Cred că Putin blufează când spune că armata rusă abia ce s-a încălzit.

Care credeți că ar putea fi o strategie de succes pentru Ucraina?

Cea mai realistă strategie în acest moment este concentrarea asupra sudului, redeschiderea accesului Ucrainei la Marea Neagră prin recucerirea Hersonului și a altor porturi de la Marea Azov. Acest lucru este mai important decât Donbasul. Cred că recucerirea Donbasului va fi destul de dificil de realizat în următoarele câteva luni. Dar, până la sfârșitul verii, am putea asista la un progres real în sud. Este vital pentru Ucraina să recupereze acest acces, astfel încât să poată relua exporturile tuturor produselor sale agricole din porturile de la Marea Neagră și să rupă astfel blocada rusă de la Odesa.

Cum s-ar putea schimba situația dacă Donald Trump ar fi reales președinte al SUA?

Dacă Donald Trump revine în 2024, asta rezolvă toate problemele Rusiei, deoarece se pare că s-ar fi angajat să scoată SUA din NATO. Rusia își va fi atins obiectivele sale majore prin această schimbare în politica americană. Cred că este deosebit de important ca Ucraina să facă unele progrese și să recapete un moment militar propice în timpul verii. Unitatea în Occident depinde de convingerea populației că există o soluție militară pe termen scurt la această problemă.

Dacă oamenii simt că ne confruntăm pur și simplu cu un impas prelungit care va dura la nesfârșit, atunci cred că unitatea va începe să se destrame și vor exista mai multe apeluri adresate Ucrainei de a ceda teritorii pentru a opri războiul.

Cum vedeți Rusia într-o perspectivă globală mai largă? Ce fel de regim politic conduce această țară?

În clipa de față, mai mult decât orice altceva, regimul seamănă cu Germania nazistă. Singura sa ideologie este un fel de naționalism extrem, dar chiar mai puțin dezvoltat decât cel al naziștilor. Este, de asemenea, un regim foarte slab instituționalizat. Se învârte cu adevărat în jurul unui singur om, Vladimir Putin, care controlează cu adevărat toate marile pârghii de putere.

Dacă facem o paralelă cu regimul din China, vom vedea că ele diferă în mod semnificativ. China are un Partid Comunist mare, cu 90 de milioane de membri și o disciplină internă de fier. În cazul Rusiei, acest tip de instituționalizare lipsește.

Prin urmare, nu cred că în Rusia avem de-a face cu un regim stabil, cu o ideologie clară pe care să o poată proiecta în exterior. Cred că oamenii care se aliniază la regimul rus pur și simplu dezagreează Occidentul din diferite motive.

După 30 de ani, aveți o actualizare a conceptului dumneavoastră despre sfârșitul istoriei?

Ne aflăm într-o situație diferită de cea de acum 30 de ani, în care au existat reculuri ale democrației pe toate planurile, inclusiv în Statele Unite și India și în alte țări democratice mari în ultimii ani. Însă progresul istoriei nu a fost niciodată liniar. În anii 30 au existat regrese uriașe cărora le-am supraviețuit. Am avut o nouă serie de regrese în anii 70, marcate de criza petrolului și inflația din multe părți ale lumii. Așadar, ideea de progres istoric nu este moartă.

Uneori avem parte de regres, dar instituțiile și ideile care stau la baza acestora sunt puternice și au supraviețuit pe o perioadă îndelungată de timp și mă aștept ca acestea să continue să supraviețuiască.

Credeți că războiul din Ucraina și alte crize politice arzătoare pun în umbră criza climatică, mai globală și mai periculoasă?

În mod evident, nevoile energetice pe termen scurt au dus la o revigorare a combustibililor fosili și au încetinit progresul în direcția reducerii emisiilor de carbon. Însă acesta este un regres temporar. Am convingerea că ambele probleme trebuie abordate, nefiind vorba despre a alege între una sau alta. Ambele trebuie luate în serios.

Însă criza climatică se desfășoară lent și va continua să ne însoțească pentru următoarele generații. Așadar, nu cred că pașii înapoi pe care îi facem acum determină neapărat destinația finală.

Francis Fukuyama este politolog la Universitatea Stanford din California. A studiat la Universitatea Cornell și a obținut doctoratul în științe politice la Universitatea Harvard, cu o teză despre politica externă a URSS în Orientul Mijlociu.

Interviul a fost realizat de Mikhail Bushuev, DW

În cazul în care ai ajuns să citești acest text, înseamnă că subiectul reflectat te-a interesat. Săptămânalul „Gazeta de Chișinău” publică în paginile sale și pe pagina web a publicației articole ce reflectă un spectru larg de probleme, scrise profesionist și echidistant de jurnaliști cu experiență. „Gazeta de Chișinău” este unul din puținele ziare rămase pe piața mediatică care face jurnalism liber și corect. Nu-l lăsa să dispară! Contribuie și tu la menținerea unei publicații libere. Acum poți face un abonament oricând și de oriunde te-ai afla. Dacă abonezi un om drag la formatul PRINT, atunci redacția îți oferă gratuit, prin poșta electronică, formatul PDF al gazetei, în fiecare zi de vineri, la prima oră. Susține „Gazeta de Chișinău” printr-un abonament în format PRINT sau PDF.

ABONAMENT

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here