Vera Botnari, pensionară: „Dar ce faci acum cu atâtea «ruble»? Acum în sat e fix ca la oraș, trebuie să cumperi totul de la magazin, altfel mori de foame”

296
0

Pensionarii din Taraclia, Căușeni, rezistă scumpirilor doar datorită copiilor care se află peste hotare. Arși de soare, cu mâinile atinse de timp și picioarele vinete de atâta muncă, cârja e prietenul lor de nădejde. Pensiile mici și seceta le amărăsc bătrânețea. Ei susțin că au nevoie de ajutoare și sprijin din partea guvernului.

Susține și tu presa! Abonează-te la o sursă de informare independentă. Acum e simplu, intră pe

ABONAMENT

Rata sărăciei absolute în Republica Moldova este de 26,8 la sută, potrivit datelor Biroului Naţional de Statistică (BNS). Ultimul an de referinţă disponibil pe site-ul BNS este 2020. Astfel, acest indicator a crescut cu 1,6 la sută, faţă de 2019, când era de 25,2 la sută.

Pensionarii din R. Moldova trăiesc la limita sărăciei. Problemele se accentuează în special în ultimul timp, din cauza creșterii galopante a prețurilor la carburanți și la produsele alimentare, pe fundalul unor salarii și pensii ce nu pot face față scumpirilor în lanț. Cifrele Biroului Național de Statistică, care se referă la situația din 2020, arată că rata sărăciei este mult mai mare în mediul rural față de cel urban.

Reporterii „Gazetei de Chișinău” au fost luni, 25 iulie, în satul Taraclia, raionul Căușeni, pentru a simți pulsul satului.

Odată cu noua guvernare, oamenii din satul Taraclia au sperat la o viață mai bună. Aceștia însă susțin că situația nu s-a schimbat semnificativ spre bine, ci dimpotrivă, cu toate majorările din ultima vreme, își trăiesc bătrânețile din ce în ce mai greu.

Pensionarii cu care am vorbit au lucrat 40 de ani pământul, iar acum, la bătrânețe, ajung să trăiască din pensia de 2000 de lei și ajutoarele de la copii, majoritatea plecați peste hotare.

Arși de soare, cu mâinile atinse de timp și picioarele vinete de atâta muncă, cârja e prietenul lor de nădejde. Acesta e tabloul unei bătrâneți dintr-un sat din Republica Moldova.

Pe Vera Botnari am surprins-o în timp ce scotea pâinea din cuptor. Avea patru pâini rotunde, cât să-i ajungă pentru o lună. În timp ce liniștea câinele de la poartă: „Țâpă-țâpă! Na, lăbuța, na!”, venea să ne deschidă poarta. După ce ne-am prezentat și femeia ne-a primit în ogradă, a început să ne povestească.

„Una-două le voi transmite copiilor la Chișinău. Celelalte două le pun la înghețat și îmi voi scoate câte o bucată”, mărturisește femeia.

Ea mi-a povestit că este văduvă de mai bine de zece ani, iar toată gospodăria o întreține singură. Femeia are patru copii, iar unul din ei este plecat peste hotare. Aceasta mi-a spus că aceștia o ajută cu bani, deși ea refuză să îi primească.

„Am lucrat eu mulți ani, dar ce folos? Știți ce pensie am? 2000 de lei. Ce să faci acum cu atâtea «ruble»? N-avem ploaie, n-avem nimic. Acum în sat e fix ca la oraș, trebuie să cumperi totul de la magazin, altfel mori de foame”.

La cei 70 de ani recent împliniți, Vera Botnari spune că nu a avut în gând să abandoneze casa pe care a construit-o alături de soț.

„Totul s-a scumpit. În grădină totul e uscat, dacă Dumnezeu nu ne dă ploaie. Mă învârt și eu cum pot. Copiii mă mai ajută. Dar e foarte greu. De ce nu ne dau ajutoare la bătrâni? Am așteptat vremuri mai bune. Eu nu pot de picioare. Cu greu am grijă de gospodărie. Mi-au propus copiii să mă duc la ei, dar eu nu vreau să-mi las gospodăria”.

În sat l-am întâlnit pe Ion Braguță. Lucra în ogradă deși afară soarele ardea cu putere. Pensionarul curăța grădina. Bărbatul are 75 de ani și „70 din ei am lucrat”, îmi spune zâmbind bărbatul.

„Eu am 40 de ani lucrați și o pensie de 2000 și oleacă de lei, asta pentru că am avut puteri să lucrez și după ce am ieșit la pensie. Soția mea are 2000 de lei. Acum, cu prețurile acestea, nu-ți ajunge nici de mâncare, nu încă să te mai gândești la cumpărat lemne pentru iarnă. Am lucra și în altă parte dacă ne-ar permite sănătatea. Soția mea are cinci operații la picior, iar eu abia de mă mai țin. Nu ne ajung puteri să avem grijă, așa cum ne-am dori, de gospodărie, nu încă să mai lucrăm cu ziua!”, mi-a povestit bărbatul.

În sat am întâlnit mai mulți pensionari sau oameni aflați la vârsta a treia. Tatiana Chiriac era în casă. Vreo zece minute a durat până și-a luat cârja și a ieșit să ne întâmpine. „M-am ascuns de soare. Doamne ferește ce căldură!”.

Femeia a rămas și ea văduvă, are copiii peste hotare și îngrijește gospodăria așa cum mai poate. Pensionara mi-a povestit că pensia nu-i ajunge și mă tot întreba de ce nu scriem în gazete despre ei, despre bătrânii care au nevoie de ajutor.

Tatiana Chiriac obișnuiește să petreacă iernile în Italia, la fiica ei, pentru că așa reușește să supraviețuiască.

„Cum să trăiești cu pensia de nici 2000 de lei? Ce faci acum cu 2000 de lei? Eu m-aș mai duce să lucrez undeva, dar cum să mă duc dacă nu pot de picioare? Iarna trecută am stat oleacă la azilul din sat. Acolo e bine. Te hrănește, dormi la cald și în curat. Ca să stai acolo costă 600 de lei pe lună. E mai convenabil așa să plătesc din cei 2000 de lei din pensie. Noroc că am copiii plecați peste hotare și mă mai ajută și ei, altfel nu știu ce aș face”.

Potrivit Biroului Național de Statistică, mărimea medie a pensiei pentru limită de vârstă la 01.01.2021 a constituit 2067,6 lei, fiind în creştere faţă de anul precedent cu 12,2%, iar comparativ cu începutul anului 2017 aceasta s-a majorat cu 59,0%. Mărimea medie a pensiei pentru limită de vârstă în cazul bărbaţilor a constituit 2409,3 lei comparativ cu 1919,9 lei în cazul femeilor. Astfel, disparitatea de gen în cazul pensiilor pentru limită de vârstă a constituit 20,3% comparativ cu valoarea de 18,1% la începutul anului 2017.

 

În cazul în care ai ajuns să citești acest text, înseamnă că subiectul reflectat te-a interesat. Săptămânalul „Gazeta de Chișinău” publică în paginile sale și pe pagina web a publicației articole ce reflectă un spectru larg de probleme, scrise profesionist și echidistant de jurnaliști cu experiență. „Gazeta de Chișinău” este unul din puținele ziare rămase pe piața mediatică care face jurnalism liber și corect. Nu-l lăsa să dispară! Contribuie și tu la menținerea unei publicații libere. Acum poți face un abonament oricând și de oriunde te-ai afla. Dacă abonezi un om drag la formatul PRINT, atunci redacția îți oferă gratuit, prin poșta electronică, formatul PDF al gazetei, în fiecare zi de vineri, la prima oră. Susține „Gazeta de Chișinău” printr-un abonament în format PRINT sau PDF.

ABONAMENT

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here