Propagandă agresivă la noi acasă

„Nimeni nu are nimic cu limba rusă, problema e ideologia agresivității, mesajele imperialiste pe care le seamănă lumea rusă în spațiul postsovietic”

Promovarea recentă a „Legii securității informaționale”, care prevede interzicerea știrilor și emisiunilor analitice din Rusia, și promulgarea acesteia de președintele R.Moldova, Maia Sandu, a întărâtat unele medii rusești. Acestea instigă la ură prin dezinformări și cataloghează Legea drept una „nepopulară antirusească”. GAZETA a verificat într-un articol publicat în presa rusească din R. Moldova veridicitatea informațiilor publicate, care ar fi îngustat și încălcat drepturile alolingvilor din R. Moldova, combătând astfel falsurile și manipulările prin informații oferite de instituții publice și experți din domeniu.

Sursa afirmației: „Moldavskie vedomosti”, 10 iunie 2022, articolul de opinie cu titlul „Lumea rusă a fost și este o parte importantă a „ lumii moldovenești””, semnat de Marina Timotina.

Context

La 2 iunie 2022, Parlamentul R. Moldova a aprobat în lectura a II-a Legea pentru modificarea Codului serviciilor media audiovizuale al Republicii Moldova nr. 174/2018 care are drept scop prevenirea și combaterea dezinformării și a răspândirii informațiilor false în spațiul mediatic. Cunoscută cu denumirea de „Legea securității informaționale”, actul normativ prevede interzicerea știrilor și emisiunilor analitice din țările care nu au ratificat Convenția privind Televiziunea Transfrontalieră. Legea a fost promulgată și de președinta Maia Sandu, aceasta a intrat în vigoare la 22 iunie curent.

Ce verificăm?

„Sărbătoarea internațională a limbii ruse în R. Moldova, sărbătorită pe 6 iunie în RM, în ziua de naștere a scriitorului rus A.S. Pușkin, a fost umbrită de promulgarea „Legii securității informaționale”, care prevede interzicerea știrilor și emisiunilor analitice din Rusia, catalogată drept o decizie nepopulară antirusească. Și aceasta – pe fundalul unui șir de alte decizii nepopulare antirusești, intoxicarea permanentă a populației cu rusofobie, pregătirea opiniei publice pentru ieșirea din CSI, susținerea sancțiunilor antirusești și intrarea în conflict de partea Ucrainei”, scrie în articol.

Articolul este o continuare a narațiunii ministrului de Externe al Federației Ruse, S. Lavrov, și a președintelui Federației Ruse, V. Putin, care susțin că conaționalii lor, adică rușii, sunt discriminați etnic și lingvistic și în R. Moldova.

Dezinformări și manipulări?

• Limba rusă este a doua limbă de răspândire în republică și este limba pe care o vorbesc celelalte minorități. Aproape toți cetățenii R. Moldova vorbesc rusește liber, doar 1% nu cunosc limba rusă, potrivit unui sondaj. Iar vorbitorii de limba rusă depășesc de 2,7 ori cetățenii de etnie rusă. Jumătate din etnicii ucraineni, o treime din bulgari, o pătrime din găgăuzi și cinci procente dintre moldoveni vorbesc în limba rusă. Autoritățile centrale nu țin cont de aceste realități: documentația de stat tot mai rar este dublată și în rusă, iar dublarea actelor are loc doar în UTA Găgăuzia. Exacerbarea problemei cu referire la limba rusă duce la destabilizarea nu numai politică, dar și economică a statului, or limba rusă este limba businessului moldovenesc.

• În prezent, în Federația Rusă se exportă producție în sumă de 137,49 mln. dolari și se importă din același stat – producție de 337, 61 mln. dolari (fără a indica sursa și perioada).

• Reducerea numărului școlilor cu predare în limba rusă prin „optimizare”. Din 2000 au rămas 400 de școli. Școli sunt tot mai puține și se închid, la fel, cu scopul de a restricționa funcționarea și vorbirea limbii ruse.

• Reducerea formării grupelor cu predare în limba rusă în cadrul facultăților la instituțiile superioare de învățământ.

• Din septembrie 2018 în școlile din RM limba rusă nu mai este o disciplină obligatorie de studiu, dar opțională și e la alegerea părinților.

Verificare

Legea promulgată și votată pentru a stagna dezinformarea

La 2 iunie 2022, Parlamentul R. Moldova a aprobat în lectura a II-a Legea pentru modificarea Codului serviciilor media audiovizuale al Republicii Moldova nr. 174/2018 care are drept scop prevenirea și combaterea dezinformării și a răspândirii informațiilor false în spațiul mediatic. Așa-numita „Lege a securității informaționale” prevede interzicerea știrilor și emisiunilor analitice din țările care nu au ratificat Convenția privind Televiziunea Transfrontalieră. Legea a fost promulgată și de președinta Maia Sandu, aceasta intrând în vigoare la 22 iunie curent.

Astfel, Codul serviciilor media audiovizuale al R. Moldova a fost completat cu noțiunea de „dezinformare” și cu sancțiunile aferente, în cazul în care furnizorii sau distribuitorii de conținut media vor încălca legislația.

De asemenea, furnizorii de servicii media nu vor difuza, iar distribuitorii de servicii media nu vor retransmite programe audiovizuale care, indiferent de proveniența lor, justifică războaiele de agresiune, neagă crimele de război şi crimele împotriva umanității sau incită la ură.

Potrivit legii securității informaționale, 50% din conținutul străin difuzat de posturile TV vor reveni țărilor UE, SUA și statelor care au ratificat Convenția privind Televiziunea Transfrontalieră.

Președinta Maia Sandu a declarat în cadrul unui briefing că menirea Legii este de a combate dezinformarea: „Facem acest lucru și îl vom face în continuare ca să asigurăm un spațiu informațional obiectiv pentru ca cetățenii noștri să poată să analizeze lucrurile pornite de la informații obiective, și nu de la propagandă și surse false”.

Maia Sandu a făcut declarația în contexul afirmațiilor ministrului rus de externe, Serghei Lavrov. Oficialul rus a spus că, prin această lege, autoritățile din R. Moldova încearcă să „anuleze tot ce este rusesc, așa cum face Ucraina”.

BNS: La recensământul din 2014, din 98,2% de populație 4,1 % s-au declarat ruși

Potrivit informațiilor Biroului Național de Statistică (BNS), la compartimentul „Structura etnică și lingvistică a populației”, recensământul din 2014, înregistrarea datelor despre etnie, limba maternă, limba vorbită de obicei și religie s-a efectuat la dorința şi libera declarație a persoanei. Astfel, informația privind etnia, din total populație recenzată (98,2%) s-au declarat moldoveni 75,1% din populaţie, 7,0% – români, ucraineni – 6,6%, găgăuzi – 4,6%, ruşi – 4,1%, bulgari -1,9%, romi – 0,3%, iar alte etnii constituie 0,5% din populaţie.

9,7 % ruși din R. Moldova consideră limba rusă – limbă maternă

Potrivit liberei declaraţii a celor 2 723,3 mii persoane care au indicat limba maternă (97,1% din total recenzaţi), pentru fiecare a doua persoană (56,7%) din populaţia care au declarat limba maternă, limba moldovenească este limba maternă, iar în cazul a 23,5% limba română reprezintă limba maternă. Limba rusă este considerată limbă maternă de către 9,7% din populație, iar limba găgăuză, ucraineană și bulgară de 4,2%, 3,9% și respectiv 1,5% din populaţie.

Din totalul populației din RM 14,5% vorbesc de obicei în rusă

În cadrul numărătorii, din numărul total al locuitorilor statului, care au indicat limba vorbită de obicei (2 720,3 mii persoane), 54,6% vorbesc în limba moldovenească, iar 24,0% în limba română, 14,5% în limba rusă, 2,7% în limba ucraineană și aceeași pondere pentru limba găgăuză, 1,0% – limba bulgară. În alte limbi, decît cele enumerate, vorbesc de obicei 0,5 % din populaţie. Nu au indicat limba în care vorbesc de obicei 3,0% din populaţie.

Cu toate că majoritatea ucrainenilor, găgăuzilor şi bulgarilor au indicat drept limbă maternă limba naţionalităţii, fiecare al doilea ucrainean, fiecare al treilea bulgar şi găgăuz vorbesc de obicei limba rusă. Moldovenii care vorbesc de obicei limba rusă constituie 5,7% din total.

„Conform unui sondaj efectuat de Idata – Date Inteligente, în perioada 18 mai – 5 Iunie, 2022, pe un eșantion de 1.176 de respondenți, reprezentativ la nivel național, limba rusă o pot vorbi la un anumit nivel 96% din populație. 1% – pot vorbi limba ucraineană, 26%- limba engleză, 7% – limba găgăuza, 4,6% – limba bulgara”, a comunicat pentru GAZETĂ, vice-directorul Idata – Date Inteligente, Veronica Ates.

„Rușii sunt într-o minoritate covârșitoare”

După lecturarea articolului, directorul Institutului de Filologie Română „Bogdan Petriceicu-Hasdeu”, AȘM, Nina Corcinschi a spus pentru GAZETĂ că: „Articolul e scris din perspectiva bine cunoscutelor pretenții imperiale rusești. Autoarea recunoaște că majoritatea moldovenilor cunosc limba rusă și că în societate nu există rusofobie. Și atunci care e problema? Că limba română e dominantă? Foarte bine, e o chestiune de afirmare a statalității, a identității naționale, cu atât mai mult cu cât rușii sunt într-o minoritate covârșitoare. Nu limba rusă e problema în spațiul nostru, dar faptul că limba rusă a devenit purtătoarea propagandei războiului, a pretențiilor imperialiste rusești, a dezinformării și manipulării. Ar fi de dorit ca rușii din R. Moldova să cunoască limba statului în care locuiesc, să nu fie nevoie să li se traducă. Dar autoarea articolului nu e interesată să pună problema astfel. Din articol e clar că autoarea nu pledează pentru susținerea limbii ruse, ci a propagandei „lumii rusești”. Nimeni nu are nimic cu limba rusă, problema e ideologia agresivității, mesajele imperialiste pe care le seamănă lumea rusă în spațiul postsovietic”.

„…nici un cuvânt despre agresiunea Rusiei asupra Ucrainei”

Și lingvistul Vasile Bahnaru a spus pentru GAZETĂ că „e doar o opinie cu pretenții. De altfel, nu spune nici un cuvânt despre agresiunea (războiul) Rusiei asupra Ucrainei, ceea ce înseamnă că susține această nebunie!

Articolul e scris cu intenții rele, antiromânești, apoi Pușkin, agent al ohrancei țariste, avea misiuni speciale la Chișinău, iar majoritatea rușilor (de altfel sunt și unii ucraineni între ei) susțin războiul împotriva Ucrainei. Avem și noi pretenții teritoriale față de Ucraina (sudul și nordul Basarabiei, fără a mai vorbi de nordul Bucovinei), dar acum nu e momentul să vorbim despre acest lucru”.

„Partea rusă a călcat în picioare propriile angajamente”

Referindu-se la articolul din presa rusă, economistul superior la Centrul Expert-Grup, Stas Madan, ne-a spus că: „Afirmația că exporturile R. Moldova către CSI s-au redus din cauza tentativelor RM de a schimba vectorul privind comerțul extern este falsă și manipulatorie. Scăderea exporturilor către piața CSI este un fapt regretabil având în vedere că produsele moldovenești au un grad înalt de notorietate înalt pe aceste piețe reieșind din trecutul sovietic. Dar sursa acestei scăderi nu este nici pe departe tentativa țării de a schimba vectorul de comerț extern. Este vorba în primul rând despre embargourile din 2013-2014 și instituirea de taxe vamale la cele mai exportate produse moldovenești pe piața rusă, care, evident, au redus din competitivitatea acestora. Deși R. Moldova și Federația Rusă (FR) sunt parte a Acordului de Liber Schimb din cadrul CSI din anul 2011, partea rusă a călcat în picioare propriile angajamente pentru a pedepsi orientarea geopolitică a Republicii Moldova. După aceasta a urmat chiar și o anumită deschidere către piața dată pe timpul președintelui Dodon, când partea rusă a decis eliminarea taxelor vamale, însă doar pentru perioade limitate și în mod vădit condiționate politic. Toată această situație de incertitudine pe piața rusă a convins o bună parte din producătorii noștri să-și orienteze definitiv eforturile către alte piețe mai predictibile și cu riscuri de operare mai mici. Alt factor important vine din contul destabilizării situației regionale legată de războiul din Ucraina, dar și din cauza înrăutățirii situației economice din aceste state manifestate și prin reducerea puterii de cumpărare a populației.

S-au micșorat exporturile de mărfuri în Federația Rusă

Federația Rusă nu mai este un partener comercial important al R. Moldova. În lunile ianuarie-aprilie 2022, exporturile de mărfuri destinate țărilor CSI au avut o valoare de 102,6 milioane dolari, fiind cu 8,4% mai mici în raport cu perioada similară din anului trecut. Ponderea exporturilor în CSI constituie doar 9,7%, iar cele în FR – doar 5,2% din totalul exporturilor.

Astfel, FR dispare din lista destinațiilor importante pentru exporturile moldovenești. În luna martie, exporturile moldovenești către Rusia au scăzut și mai mult. Totuși, s-a reușit exportarea unei cantități importante de mere. Potrivit BNS, în martie, în Rusia au fost livrate 7,3 mii tone de mere în valoare de 3,05 milioane de dolari. Restul exporturilor pe piața rusească au fost nesemnificative, cifrându-se la câteva zeci sau sute de mii de dolari. În total, în martie, Republica Moldova a livrat în FR mărfuri în valoare de circa opt milioane de dolari, de peste trei ori mai puțin decât în martie 2021.

Importul din Rusia a sporit de 2,3 ori

R. Moldova rămâne dependentă în totalitate de gazul rusesc. La capitolul importuri, Rusia este cel mai important partener al R. Moldova. În primele trei luni ale anului, din FR au fost importate mărfuri în valoare de 447 de milioane de dolari, în creștere de 2,3 ori față de aceeași perioadă a anului trecut. BNS menționează însă că această creștere nu este datorată sporirii volumului fizic al mărfurilor importate, ci scumpirii de 4,4 ori a gazelor naturale importate din Rusia, pentru care R. Moldova nu a găsit până în prezent o alternativă.

În luna martie, din Federația Rusă au fost importate mărfuri în valoare de 133 de milioane de dolari. Dintre acestea, 91,3 milioane au revenit importurilor de gaze, iar 30 de milioane – uleiurilor din petrol.

Majoritatea școlilor cu predare în limba română continuă să studieze limba rusă ca disciplina obligatorie

Potrivit informațiilor primite de la Ministerul Educației și Cercetării (MEC), în anul de studii 2021-2022, în R. Moldova funcționează 261 de instituții de învățământ secundar general cu predare în limba rusă, inclusiv instituții mixte cu predarea în limbile română și rusă.

„În prezent, autorităţile administraţiei publice locale (APL) nu au informat MEC despre reorganizarea/lichidarea unor instituţii de învăţământ cu predare în limba rusă.

Menționăm că în conformitate cu prevederile Codului educaţiei nr. 152/2014, art. 21 alin. (1), ,,Instituţiile publice de educaţie timpurie (educaţie antepreşcolară şi învăţământ preşcolar) şi de învăţământ extraşcolar (de nivel local) sunt înfiinţate, reorganizate şi lichidate de către autorităţile APL de nivelul întâi. Instituţiile publice de învăţământ primar, gimnazial, liceal şi extraşcolar (de nivel raional) sunt înfiinţate, reorganizate şi lichidate de către APL de nivelul al doilea şi ale UTA Găgăuzia. APL au obligaţia de a asigura buna funcţionare a acestor instituţii în conformitate cu regulamentele şi standardele aprobate de ministerul de resort”.

Majoritatea instituțiilor de învățământ cu predarea în limba română continuă să studieze limba rusă ca disciplina obligatorie (2 ore pe săptămână). Totodată, în unele instituții de învățământ elevii nu studiază limba rusă (35 de școli – mun. Chișinău și 2 școli mun. Bălți) în favoarea unei limbi străine (engleză, germană, franceză), aceasta fiind cererea solicitanților.

Pentru elevii care au început studierea limbii ruse în clasa a V-a va fi asigurată continuitatea până la absolvirea ciclului gimnazial”, informează MEC.

În anul de studii 2021-2022, 80% din numărul total de studenți înmatriculați la licență au optat pentru limba română și 18% pentru limba rusă

Referitor la solicitarea de informații pe domeniul învățământului superior, MEC ne-a comunicat că: „În conformitate cu Regulamentul de organizare și desfășurare a admiterii la studii superioare de licență (ciclul I) și studii integrate în instituțiile de învățământ superior din R. Moldova, universitățile pot planifica, pentru concursul de admitere, grupe și cu altă limbă de instruire decât cea română (rusă, engleză, franceză, germană etc.), în limita planurilor de înmatriculare aprobate în modul stabilit.

Menționăm că, potrivit aceluiași Regulament, candidații pot opta, după înmatriculare, pentru o altă limbă de instruire decât cea din instituția pe care au absolvit-o.

În contextul autonomiei universitare, inclusiv financiare, instituțiile de învățământ superior sunt responsabile de repartizarea locurilor bugetare și cu taxă pe specialități/ programe de studii, forme de învățământ, cote-părți și limbă de instruire, în funcție de solicitările candidaților la studii”.

Potrivit MEC, în anul de studii 2021-2022, din numărul total de studenți înmatriculați la ciclul I, licență (14084), pentru limba română au optat circa 11714 studenți (80%), pentru limba rusă – 2583 de studenți (18%), pentru alte limbi – 333 de studenți. Din numărul total de studenți înmatriculați la ciclul II, master (5359) pentru limba română au optat 4770 de studenți (circa 89%), pentru limba rusă – 485, pentru alte limbi – 104.

„Suplimentar, pe parcursul mai multor ani, în cadrul politicii de reintegrare a țării și de asigurare a drepturilor egale și accesului la studii superioare a tuturor cetățenilor, Guvernul R: Moldova alocă în medie 400 de locuri finanțate din bugetul de stat cu destinație specială pentru candidații absolvenți din raioanele de est, majoritatea fiind vorbitori de limbă rusă”, ne-a informat MEC.