„Nu suntem buni gospodari în acest domeniu” (VIDEO)

1036
0
Șeful Laboratorului Ecourbanistică din cadrul Institutului de Ecologie și Geografie, dr. hab. în biologie, Constantin Bulimaga

Interviu cu șeful Laboratorului Ecourbanistică din cadrul Institutului de Ecologie și Geografie, Constantin Bulimaga

Susține și tu presa! Abonează-te la o sursă de informare independentă. Acum e simplu, intră pe

ABONAMENT

 Potrivit datelor oficiale, Republica Moldova importă anual circa 15.000 de tone de anvelope, 12.000 dintre acestea se transformă în deșeuri, iar restul sunt dispersate pe drumuri în procesul utilizării lor de către deținătorii de autovehicule. Astfel, anvelopele uzate reprezintă cea mai mare cantitate de deșeuri polimerice, care nu se descompun și poluează mediul înconjurător. Reporterul „Gazetei de Chișinău” a discutat cu expertul în problematica deșeurilor, dr. hab. în biologie, Constantin Bulimaga, de la Institutul de Ecologie și Geografie, despre deșeurile specifice – anvelopele uzate, impactul acestora asupra mediului înconjurător și sănătății populației.

  • Stimate domnule Constantin Bulimaga, lipsa reglementărilor normative privind prevenirea formării de deșeuri provenite de la anvelopele uzate are consecințe grave asupra mediului înconjurător și asupra sănătății populației. Ce impact au anvelopele uzate aruncate pe la gunoiști neautorizate, pe malurile râurilor, lacurilor sau când acestea sunt arse împreună cu alte deșeuri?

Anvelopele uzate sunt deșeuri care aduc un mare prejudiciu mediului înconjurător. Aruncarea sau incinerarea lor cauzează un impact negativ enorm. În primul rând, duc la poluare, pentru că descompunerea lor are loc printr-un proces foarte îndelungat, ceea ce aduce inconveniente majore, depozitarea lor ocupând teritorii mari. La incinerarea lor, în mediul înconjurător se degajă un volum enorm de gaze și de substanțe toxice, cancerigene (cum ar fi: dioxine, furane, cantitate foarte mare de carbon și un spectru mare de substanțe organice), deoarece are loc arderea substanțelor organice, din care sunt confecționate anvelopele și de aici reiese ardere în deficit de oxigen.

  • Așa cum ați menționat, în urma procesului de ardere a acestora, în atmosferă se emite o serie de substanțe periculoase. Două dintre acestea: bifenilul și benzopirenul, reprezintă substanțe cancerigene puternice. În același timp, dacă se arde o tonă de anvelope, în atmosferă se vor emite circa 270 de kilograme de fum și 450 de kilograme de gaze toxice. Ce le-ați spune oamenilor care ard anvelope la sărbătorile de Paști sau celor care fac focul cu ele încălzind fabricile avicole?

Ceea ce trebuie să cunoască oamenii este că arderea anvelopelor duce la o poluare enormă a mediului înconjurător. Persoanele care fac incinerarea anvelopelor în mediul înconjurător nu sunt competente și nu cunosc impactul pe care îl cauzează arderea acestui tip de deșeuri. Este un impact dezastruos asupra tuturor componentelor de mediu: aerului, apei, solului, biodiversității și, nu în ultimul rând, asupra sănătății noastre. Ar trebui ca fiecare să avem o cultură generală în domeniul gestionării deșeurilor.

În Republica Moldova, nivelul de cunoștințe în domeniul gestionării deșeurilor, cu regret, este scăzut. Populația nu cunoaște care este impactul la gestionarea inadecvată a deșeurilor. În timp ce în alte țări, în Austria, de exemplu, majoritatea deșeurilor, circa 70% din acestea, sunt regenerabile. Dacă am utiliza 70% din deșeurile regenerabile, am obține căldură sau alte articole necesare pentru economia națională. În Austria, există un venit de aproximativ 25% de la gestionarea corectă a tuturor tipurilor de deșeuri. În Franța, de exemplu, anvelopele sunt prelucrate, sunt transformate într-o panglică lungă, această panglică este mărunțită în bucăți de 10-15 cm, ulterior, aceste bucăți se prelucrează mai departe cu valțuri speciale și se obțin particule cu raza de 1-3 milimetri. Toate acestea se utilizează pentru producerea covoarelor pentru terenurile de joacă de la grădinițele de copii, unde în loc de beton sunt covorașe din cauciuc. Anvelopele pot fi utilizate la construirea drumurilor și la coincinerare. Coincinerarea se face obligatoriu în întreprinderile care dispun de instalații de calitate de înlăturare a poluanților. În Suedia totul se reutilizează, până și căpăcelele de la sticle.

  • În localitățile noastre vedem multe gunoiști neautorizate, unde sunt și anvelope uzate aruncate de-a lungul drumurilor, sau cum acestea sunt arse în gospodării. Ce ar trebui să facă Autoritățile Publice Locale (APL) pentru a contribui la diminuarea răspândirii acestui tip de deșeuri?
  1. Moldova are o Strategie de management al deșeurilor. Și este un lucru bun. Conform Strategiei respective, tot teritoriul republicii este împărțit în opt regiuni. În aceste regiuni se selectează unu-două locuri pentru colectarea, transportarea și depozitarea acestor deșeuri. Este necesară crearea infrastructurii, adică crearea posibilităților de colectare.

Fiecare om trebuie să conștientizeze că strângerea deșeurilor începe din bucătăria lui, dar acest aport trebuie să-l aducă APL în lucrul cu cetățenii. Acum un deceniu, a existat o încercare de a implementa această modalitate de gestionare a deșeurilor. Oamenii aruncau în recipiente diferite deșeuri, dar mașina venea și le lua pe toate împreună și le ducea la depozitul de deșeuri de la Țânțăreni. Trebuie să insistăm pe crearea infrastructurii.

Infrastructură înseamnă: sortarea gunoiului, care începe din propria bucătărie, amplasarea a cel puțin trei recipiente pentru deșeuri, pregătirea locului unde să descarce aceste deșeuri (platforme – loc special pentru deșeuri organice, loc special pentru deșeuri din sticlă și pentru cele din masă plastică).

După acest proces urmează prelucrarea deșeurilor pe categorii. Desigur că acolo trebuie să fie instalații de prelucrare a deșeurilor. Repet, 70% din aceste deșeuri sunt regenerabile și din ele se pot obține articole necesare pentru economia națională. Dacă am utiliza aceste 70%, atunci am câștiga din multe puncte de vedere: excluderea poluării mediului, producerea articolelor necesare economiei naționale și deschiderea locurilor de muncă. În R. Moldova lipsește infrastructura. Este clar că aceasta costă și ducem lipsa resurselor financiare, dar se poate găsi ieșire din situație cu ajutorul implicării APL, a statului, includerii și implementării proiectelor internaționale. Nu suntem buni gospodari în acest domeniu.

  • Recent, pe 1-2 martie 2022, ați participat în calitate de specialist la consultările publice cu referire la elaborarea Regulamentului privind gestionarea anvelopelor uzate. Ce puteți spune despre cadrul normativ elaborat recent?

Consider că problema poate fi rezolvată doar prin incinerarea cauciucurilor, dar acest proces poate fi realizat numai în întreprinderile care dispun de sisteme de purificare a aerului. Categoric, doar acolo.

  • Modificarea legislației de mediu prin care s-a anulat, printr-un proiect votat în prima lectură, interdicția de a fi incinerate anvelopele uzate în R. Moldova, a provocat un nou val de discuții aprinse în societate. Pe de o parte, autoritățile aduc argumente în favoarea incinerării ca soluție optimă pentru gestionarea deșeurilor periculoase, pe de altă parte, activiști de mediu și reprezentanți ai autorităților publice locale se pronunță împotrivă, făcând trimitere la gazele nocive emanate în mediu în urma arderii anvelopelor. La ce distanță de localități ar trebui construite fabricile de incinerare a anvelopelor?

Fabricile de ardere trebuie să fie amplasate și construite la distanțe mari de localitățile rezidențiale. Oricât de modernă ar fi fabrica, cu sisteme bune de purificare, oricum se poate întâmpla ca ceva să nu mai funcționeze. Din acest motiv trebuie să fie construite la cea mai mare distanță posibilă de localitățile rezidențiale. Acum, nu se construiește nici o întreprindere fără efectuarea expertizei ecologice sau a evaluării impactului asupra mediului, deoarece am ajuns nu doar noi, dar toată lumea, la acea linie roșie, pe care noi mai departe nu o putem tolera.

  • Într-o discuție cu un agent economic care reșapează anvelope la un atelier de vulcanizare, acesta susținea că într-un sat din raionul Rezina 70% din populație moare de cancer, motivând că arderea anvelopelor la Rezina ar fi cauza, în situația când în R. Moldova nu sunt stații de monitorizare a aerului. Poate fi adevărat?

La Râbnița, lângă Rezina, mai sunt și alte întreprinderi (întreprinderea metalurgică, o întreprindere de producere a cimentului), astfel poluarea este nu doar de la întreprinderea din Rezina, poate doar câteva procente, dar o cantitate foarte mare de poluare vine de la Râbnița. Noi am avut o colaborare cu cei din Rezina și am fost acolo să analizăm situația. Am constatat că Rezina dispune de filtre de măsurare a calității aerului care au un randament înalt – 95-97%. De aceea, cred că cel mai mare pericol vine de la Râbnița.

  • Vă mulțumim pentru receptivitate și informații!

Interviu realizat de Diana BOTNARU

„Acțiunea are loc în cadrul Proiectului „Modernizarea Serviciilor Publice Locale în Republica Moldova” (MSPL), implementat de Agenția de Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ) în parteneriat cu Ministerul Mediului al Republicii Moldova și sprijinit financiar de Ministerul German pentru Cooperare Economică şi Dezvoltare (BMZ), Uniunea Europeană, Guvernul României, Guvernul Suediei și Agenţia Elveţiană pentru Dezvoltare şi Cooperare (SDC).”

 Conținutul acestui articol este responsabilitatea exclusivă a autorului și nu reflectă neapărat opiniile finanțatorului.

În cazul în care ai ajuns să citești acest text, înseamnă că subiectul reflectat te-a interesat. Săptămânalul „Gazeta de Chișinău” publică în paginile sale și pe pagina web a publicației articole ce reflectă un spectru larg de probleme, scrise profesionist și echidistant de jurnaliști cu experiență. „Gazeta de Chișinău” este unul din puținele ziare rămase pe piața mediatică care face jurnalism liber și corect. Nu-l lăsa să dispară! Contribuie și tu la menținerea unei publicații libere. Acum poți face un abonament oricând și de oriunde te-ai afla. Dacă abonezi un om drag la formatul PRINT, atunci redacția îți oferă gratuit, prin poșta electronică, formatul PDF al gazetei, în fiecare zi de vineri, la prima oră. Susține „Gazeta de Chișinău” printr-un abonament în format PRINT sau PDF.

ABONAMENT