Sancțiunile împotriva Rusiei: între eficiență și contestare. Ce impact au sancțiunile aplicate Federației Ruse în urma anexării Crimeii în 2014

Penalitățile aplicate Kremlinului și anturajului lui Vladimir Putin nu au un efect spontan, dar lovesc în timp în economia Federației Ruse. Rivalitatea între Occident și Rusia este comparabilă cu războiul rece și presupune cheltuieli considerabile pentru securitate.

Pe 21 februarie, președintele Rusiei, Vladimir Putin, a semnat decretele de recunoaștere a grupărilor militare prorusești Donețk și Lugansk pe teritoriul Ucrainei. În aceleași decrete, Putin a dispus oficial introducerea trupelor rusești în regiunile ocupate.

În seara zilei de 22 februarie, parlamentul rus a permis operațiunile trupelor rusești în străinătate, pentru început, în teritoriile ocupate din Ucraina – regiunile secesioniste Donețk și Lugansk.

În aceeași seară, pe 22 februarie, Putin a declarat că a recunoscut cele două regiuni separatiste în hotarele lor administrative, ceea ce include teritoriul controlat de guvernul Ucrainei.

Deciziile lui Biden, Johnson și UE

În consecință, președintele SUA, Joe Biden, a semnat un decret prin care au fost impuse sancțiuni economice împotriva tuturor persoanelor implicate în luarea deciziilor privind susținerea grupărilor militare pro-ruse din Donbas.

Premierul britanic Boris Johnson a anunțat aplicarea unor penalități împotriva celor mai puternici oameni de afaceri din anturajul lui Vladimir Putin, inclusiv asupra a cinci bănci rusești.

Cancelarul german Olaf Scholz a anunțat suspendarea certificării proiectului Nord Stream 2, o conductă care urmează să transporte gaze naturale direct din Rusia în Germania.

Nord Stream 2 asigură Germaniei mai multă independență pe piața energetică din Europa și o groază de bani pentru Rusia. Deși această conductă care leagă Rusia și Germania este oficial independentă, nu funcționează.

La rândul său, UE a aprobat interdicții față de cei 351 de deputați ai Dumei de Stat care au votat pentru recunoașterea teritoriilor ucrainene aflate temporar sub ocupația Rusiei.

Percepții față de sancțiuni

În contextul atitudinii agresive a Kremlinului, există percepția că aceste măsuri punitive aplicate după anexarea Crimeii în 2014 nu sunt eficiente. Mai mult, există opinia că liderii occidentali, care au rămas fideli normelor protocolare, au eșuat de fiecare dată în dialogul lor cu Vladimir Putin și Serghei Lavrov.

Unii experții susțin că aceștia ar trebui să adopte stilul oficialilor ruși atunci când discută cu ultimii: să vorbească despre proprietățile familiei lui Serghei Lavrov din Londra, despre copiii funcționarilor ruși care își fac studiile în Paris și Lugano, să sprijine mai mult presa rusă și să sprijine însăși opoziția rusă.

În opinia responsabilului de domeniul IT din cadrul Ministerului Afacerilor Externe al Letoniei, Viktoris Makarovs, solicitat de reporterul „Gazetei de Chișinău”, sancțiunile aplicate de UE Federației Ruse depind de gravitatea acțiunilor pe care le-a întreprins aceasta din urmă față de vecinii săi.

Pe măsura agresivității

După spusele sale, penalitățile aplicate până în prezent au determinat Rusia să se abțină de la agresiuni și mai mari.

Oficialul leton admite că UE este alcătuită din 27 de state, cu tradiții diferite de politică externă. Numai că de această dată, spre deosebire de 2014, când a fost anexată Crimeea, există o decizie colectivă de a reacționa, după cum există și o fermitate de a aplica sancțiuni mai dure față de Rusia.

Totul depinde în acest moment de cum va aplica Rusia decretele semnate de Vladimir Putin în cazul celor două regiuni separatiste – Lugansk și Donețk.

Oficialul leton s-a declarat convins că autoritățile ruse vor încerca să dezbine statele europene în relațiile lor cu Moscova, lucru ce le-a reușit o anumită perioadă. De data aceasta, a subliniat el, nu este vorba doar de securitatea Ucrainei, ci de securitatea întregii Europe.

Rusia va încerca să dezbine

Viktors Makarovs a subliniat că sancțiunile economice nu au un efect imediat și aceste relații de rivalitate dintre Occident și Rusia vor dura foarte mult. Prin urmare, problema nu poate fi soluționată cu două pachete de sancțiuni aplicate până în prezent.

Despre ce fel de politică de securitate poate fi vorba, întreabă el, în condițiile în care piața europeană de gaze naturale depinde de un singur furnizor?

Trebuie menționat că, după anexarea Crimeii în 2014, Produsul Intern Brut al Rusiei, conform datelor Băncii Mondiale, a căzut de la aproape 2,3 trilioane de dolari la 1,4 trilioane.

În același timp, Produsul Intern Brut pe cap de locuitor a picat de la aproape 16.000 de dolari la 10.000. Pentru comparație, Produsul Intern Brut pe cap de locuitor în România constituie aproape 13.000 de dolari.

Rusia a coborât foarte jos

În ce privește maniera de a dialoga cu Rusia, în opinia funcționarului leton, nu trebuie să se coboare la nivelul oficialilor ruși. De banii demnitarilor ruși, a remarcat el, ar trebui să se ocupe media, și nu guvernele.

De asemenea, Makarovs a subliniat că problema media în Rusia nu constă în resurse financiare, ci în mediul periculos în care lucrează jurnaliștii.

Despre finanțarea opoziției ruse, oficialul leton crede că nu ar fi acceptată de cetățenii ruși și nici chiar de opoziția însăși. Problema rușilor este că activează într-un mediu care amintește din ce în ce mai mult de anii 1930 din URSS.

La rândul său, directorul IDIS Viitorul, Igor Munteanu, a scris pe pagina sa de Facebook despre faptul că sancțiunile sunt o primă reacție la invazia rusă în Ucraina.

Ele nu sunt mortale pentru economie, a relevat el, dar suficient de usturătoare pentru ca unora să le vină mintea la cap. În caz contrar, valul doi și trei vor fi extrem de grave pentru rubla rusească.