Facultăți fără studenți. „Numărul de universități se va reduce, dar nu trebuie să ne bucure acest lucru”

861
0
Foto: unsplash.com

Criză de studenți în universități. Avem tot mai puțini tineri care aleg o facultate cu profil umanist. Optimizarea sistemului universitar este inevitabilă. Despre situația învățământului universitar, am discutat cu Grigore Belostecinic, rectorul Academiei de Studii Economice din Moldova (ASEM), și cu Dumitru Dodu, doctor în filosofie, conferențiar universitar, șeful Departamentului Filosofie și Antropologie din cadrul Universității de Stat din Moldova (USM).

Susține și tu presa! Abonează-te la o sursă de informare independentă. Acum e simplu, intră pe

ABONAMENT

Republica Moldova are puțini studenți și multe universități. Din 2006 și până acum, numărul studenților s-a micșorat de mai bine de două ori. „Numărul mic de studenți este o problemă foarte mare nu doar pentru universități, ci și pentru întreaga societate deoarece adevărata natură a crizelor economice cu care ne confruntăm în plan național și global e de natură spirituală. În acest fel, criza universităților, în calitatea lor de piloni ai gândirii libere, ai cunoașterii și cercetării fundamentale, ai valorilor umanistice, este, de fapt, o criză a societății”, consideră dr., conf. univ. Dumitru Dodu, șeful Departamentului Filosofie și Antropologie din cadrul USM.

Cea mai acută problemă e la facultățile umaniste, unde vin foarte puțini tineri. Conferențiarul universitar consideră că aceasta se întâmplă din cauza cererii slabe pe piața muncii și remunerării net inferioare a categoriilor de specialiști pe care îi pregătesc facultățile umanistice.

Natalitatea redusă și plecarea tinerilor la studii în Uniunea Europeană, în special în România, dar și în Rusia, în Asia sunt printre principalele cauze ale scăderii numărului de studenți. În schimb, USM atrage tineri din Asia, inclusiv la Filosofie și Antropologie.

Orice criză poate fi transformată în oportunitate”

Universitățile se descurcă cum pot. Este necesară atragerea profesorilor și cercetătorilor tineri. Însă aceștia sunt descurajați de salariile derizorii, dar și de bursele mici pentru studiile de doctorat. Dumitru Dodu consideră că „statul ar trebui să ofere suport pentru menținerea și promovarea specialităților umaniste”. În situația actuală, învățământul superior are nevoie acută de intervenția statului.

Institutul de Relații Internaționale și Universitatea „Dimitrie Cantemir”, fosta Universitate a Academiei de Științe, au fost absorbite în 2020 de USM. În acest context, l-am întrebat pe Dumitru Dodu ce crede despre o continuare a comasării instituțiilor de învățământ superior. „Comasarea universităților de stat este inevitabilă pentru că există standarde de calitate care pot fi atinse doar de universitățile consolidate, atât pe palierul didactic, cât și pe cel al cercetării. Nu în ultimul rând, universitățile depind de banii publici. Este clar că unele universități vor dispărea. Însă e foarte important să nu cădem în extreme, pentru că sunt cele mai periculoase”.

Criza universității este adevărata criză globală”

Trăim într-o civilizație tehnologizată, într-o lume a consumerismului, care se mișcă într-un ritm alert. „Trăim o criză a timpului, pentru că totul se schimbă rapid. De aici pornește criza disciplinelor umanistice. În comparație cu tehnologiile informaționale care progresează, ceea ce ține de om și valorile umanității – aici schimbarea trebuie să fie altfel. Noi trebuie să acceptăm tehnologiile, deoarece ele sunt instrumente importante. Dacă nu vom fi atenți, rolul și locul profesorului în societate va fi diminuat/ignorat. Însă ne-am dori ca schimbările, care sunt inevitabile, să fie în direcție pozitivă”, conchide Dumitru Dodu.

Tinerii pleacă la studii și nu se mai întorc

Numărul tinerilor care pleacă la studii în străinătate este în creștere”, a constatat Grigore Belostecinic, rectorul ASEM, care precizează că în fiecare an din R. Moldova pleacă aproximativ 5000 de liceeni în România, iar alții o mie de tineri sunt admiși la studii în statele UE, SUA și chiar Asia. „Nu știu dacă asta ar trebui să ne îngrijoreze sau să ne bucure. Este bine că tinerii pleacă la studii peste hotare, e o tendință la nivel mondial. Însă majoritatea dintre ei nu mai revin acasă”, spune Grigore Belostecinic.

În același timp, Grigore Belostecinic menționează că „o perioadă de timp universitățile din R. Moldova au fost lăsate în voia sorții: fără investiții în dezvoltare, considerându-se că avem un număr mare de studenți și ar fi suficient pentru a investi; nivel de salarizare pentru profesori foarte mic în comparație cu alte domenii, ceea ce face puțin atractivă dezvoltarea carierei în învățământul superior, cum era cândva”.

Criza de pe piața muncii

Grigore Belostecinic consideră că „numărul mic de studenți se va reflecta în asigurarea cu forță de muncă. Pleacă și cei care absolvă universitățile. Ei continuă cariera în afara țării. Se vehicula că aveam mulți studenți la economie și drept, dar acum deja se simte o lipsa acută de specialiști în aceste domenii”.

În Republica Moldova avem aproximativ 27 de universități, dintre care 16 instituții de stat, iar 11 – private. „Numărul de universități se va reduce, dar lucrul acesta nu trebuie să ne bucure foarte mult. Anterior s-a redus numărul de studenți prin stoparea accesului la studii universitare, tinerii fiind reorientați spre învățământul profesional-tehnic. Și am rămas fără studenți. Probabil, același lucru se încearcă să se facă și în prezent: haideți să reducem universitățile, după care o să rămânem fără ele. Eu cred că există niște evoluții de la sine: universitățile care nu-și vor găsi locul în sistemul de învățământ își vor înceta activitatea. În toată lumea avem universități mari, universități mici cărora le reușește foarte bine. Și avem universități mari care o duc mult mai rău decât cele cu un număr mic de studenți”, afirmă Belostecinic.

Cum ținem tinerii acasă? „Să le oferim locuri de muncă. Să avem economie care oferă salarii. Să investim în universități ca să le facem atractive, inclusiv pentru străini. Să oferim salarii motivante cadrelor didactice. Să le oferim studenților condiții pentru studii și posibilități de carieră după absolvire. Să creăm o țară cu care să ne mândrim, ca lumea să dorească să muncească și să trăiască aici, în Republica Moldova”, răspunde Grigore Belostecinic, rector ASEM.

Nu doar salariile mici și lipsa locurilor de muncă sunt de vină

Sergiu Vatamaniuc care a studiat în Republica Moldova și a încercat să muncească acasă, după mai multe piedici și dezamăgiri, a emigrat în Danemarca. Sergiu a enumerat pentru „Gazeta de Chișinău” câteva din motivele sale pentru care a ales străinătatea.

Principalul motiv pentru care tinerii din Republica Moldova pleacă peste hotare este factorul financiar. Salariile foarte mici și lipsa locurile de muncă au determinat zeci de tineri să emigreze, iar numărul acestora este într-o continuă creștere. M-am confruntat cu problema unui loc de muncă, fiind specializat în domeniul administrației publice, m-am trezit după finalizarea studiilor cu un domeniu strict politizat în care accesul se făcea doar în baza carnetului de partid, lucru pe care nu l-am acceptat”, spune Sergiu Vatamaniuc.

Totodată, Sergiu menționează că accederea într-un post într-o instituție de stat înseamnă lipsa unei viziuni proprii, lipsa expunerii unui punct de vedere, altul decât cel partinic. Lucru pe care îl consideră deosebit de grav, mai ales în domeniul administrației publice, în care libera exprimare trebuie să stea în capul mesei. Un alt motiv sunt salariile raportate la prețurile din capitală, care nu acoperă nici minimul de existentă, specifică Sergiu.

În cazul în care ai ajuns să citești acest text, înseamnă că subiectul reflectat te-a interesat. Săptămânalul „Gazeta de Chișinău” publică în paginile sale și pe pagina web a publicației articole ce reflectă un spectru larg de probleme, scrise profesionist și echidistant de jurnaliști cu experiență. „Gazeta de Chișinău” este unul din puținele ziare rămase pe piața mediatică care face jurnalism liber și corect. Nu-l lăsa să dispară! Contribuie și tu la menținerea unei publicații libere. Acum poți face un abonament oricând și de oriunde te-ai afla. Dacă abonezi un om drag la formatul PRINT, atunci redacția îți oferă gratuit, prin poșta electronică, formatul PDF al gazetei, în fiecare zi de vineri, la prima oră. Susține „Gazeta de Chișinău” printr-un abonament în format PRINT sau PDF.

ABONAMENT