Din istoria Radiodifuziunii moldovenești (I) (anii 70, secolul trecut)

341
0

Încă de la apariţia radioului şi pe tot parcursul anilor acesta a avut o importanţă foarte mare. Descoperirea radioului a fost valorificată din plin de toate ţările civilizate, atât în scopuri militare, cât şi în scopuri paşnice.

Susține și tu presa! Abonează-te la o sursă de informare independentă. Acum e simplu, intră pe

ABONAMENT

Autorităţile sovietice au folosit radioul în scopul consolidării poziţiilor sistemului socialist, adică în primul rând cu scop informaţional-propagandistic. Aceasta însemna că ştirile, interviurile, „mesele rotunde” şi alte emisiuni radiofonice erau trecute prin filtrul marxist-leninist şi puse la dispoziţia ascultătorilor de pe poziţii de clasă. RSS Moldovenească n-a fost o excepţie.

Cu toate acestea, ar fi neadevărat dacă nu am menţiona că anii 70 ai secolului trecut au intrat în istoria noastră ca o perioadă de avânt în artă şi cultură, care erau propagate şi prin intermediul undelor radio.

Generaţia anilor 60 probabil că ţine minte cum în toate centrele localităţilor rurale au fost instalate megafoane, care transmiteau în fiecare zi de la ora 6-00 dimineaţa până la 24-00 noaptea emisiuni radiofonice, din care 2-3 ore erau în limba română, iar în rest erau difuzate emisiuni în limba rusă preponderent din Moscova.

În perioada anilor 70 ai secolului trecut, redacţiile radiodifuziunii moldoveneşti, în afară de ştirile zilei, comentariile politice asupra evenimentelor trecute sau a celor actuale, erau obligate să pregătească şi să transmită emisiuni legate de diferite sărbători socialiste şi profesionale. Ţinând cont că Radiodifuziunea din RSSM era un instrument propagandistic sovietic, ea era subordonată pe linie de partid organelor centrale de partid.

Printre cele mai importante evenimente ale perioadei nominalizate s-au numărat aniversarea a 100-a de la naşterea lui V. Lenin, întemeietorul şi primul conducător al URSS, 50 de ani de la formarea RSS Moldoveneşti şi întemeierea PCM, 50 de ani ai miliţiei din RSSM etc.

În fosta Arhivă al CC al PCM, care a fost reorganizată în 1992 în Arhiva Organizațiilor Social-Politice ale Republicii Moldova, se păstrează documentele CC al PCM. Anume din acest fond arhivistic am selectat câteva documente din perioada respectivă, care constituie temeiul acestui articol.

Dar să le luăm pe rând, în ordine cronologică. În Procesul-verbal nr. 113 al şedinţei Biroului CC al PCM din 14 decembrie 1970, § 26, se menţionează:

Pentru merite în educaţia comunistă a oamenilor muncii, mobilizarea lor la îndeplinirea planului cincinal înainte de termen, se propun spre decorare cu ordine şi medalii ale URSS lucrători ai televiziunii şi radioului: cu Ordinul «Октябрьской революции» – 1 persoană. cu Ordinul «Трудового Красного Знамени» – 1 persoană, cu medalia «За доблестный труд» – 1 persoană. cu medalia «За трудовое отличие» – 1 persoană.” (F. 51, inv. 31, d. 26, f. 15)

Decoraţiile unionale aveau un statut mult mai înalt decât cele republicane, cu toate acestea cele din RSSM aveau de asemenea un rol de înaltă apreciere a muncii depuse de respectiva persoană. Drept exemplu poate servi următorul document:

Decretul Prezidiului Sovietului Suprem al RSSM

privind decorarea cu Diplomă de Merit a Prezidiului Sovietului Suprem al RSSM a lucrătorilor Comitetului de Stat al Sovietului Miniştrilor al RSSM pentru televiziune şi radiodifuziune.

Pentru muncă îndelungată şi fructuoasă la radio se decorează cu Diplomă de Merit a Prezidiului Sovietului Suprem al RSSM:

1. Buiucliu Boris Ivanovici, prezentator radio;

2. Viliscaia Margareta Stanislavovna, regizor principal al Redacţiei artistice radio;

3. Onoicenco Mihail Grigorievici, redactor principal al Redacţiei principale de informaţie;

4. Tataurova Nadejda Stepanovna, redactor superior al secţiei pentru copii.

Preşedintele Prezidiului Sovietului Suprem al RSSM                                                           C. Iliaşenco

Secretarul Prezidiului Sovietului Suprem al RSSM   A. Craciun 

(F. 51, inv. 31, d. 26, f. 49)

Radiodifuziunea de stat din RSSM transmitea zilnic buletine de ştiri, emisiuni pentru copii, tot felul de emisiuni dedicate oamenilor muncii de la sate, emisiuni muzicale, preponderent cu muzică populară şi uşoară. Pentru ca radioul să pătrundă în fiecare casă, autorităţile sovietice au dezvoltat şi mai mult reţeaua radio prin cablu.

Acest lucru dădea o șansă familiilor cu posibilităţi materiale reduse de a fi informate despre evenimentele la zi, chiar dacă acele ştiri erau trecute prin cenzura comunistă, iar subiectele selectate minuţios de oameni de încredere şi bine verificaţi. Cele mai modeste aparate de recepţie radio pentru reţeaua de cablu erau relativ ieftine, preţul lor variind între 5 și 7 ruble.

Situaţia respectivă avea un avantaj dublu; statul îşi rezolva sarcinile propagandistice, iar oamenii muncii primeau informaţia oficială şi emisiuni de divertisment la un preţ minim (dar la costuri politice înrobitoare). Printre ştirile transmise la radio erau şi deciziile partidului de a inaugura diferite monumente fără a menţiona costul acestora. În perioada propusă devenise o modă de a inaugura monumente.

Prima Hotărâre la acest capitol a fost la 27 august 1974 cu numărul 296, o Decizie comună a CC al PCM şi a Consiliului de Miniştri al RSSM privind inaugurarea unui monument lui V.I. Lenin în orăşelul Nisporeni (F. 51, inv. 35, d. 18, f. 30). Pentru realizarea acestui proiect a fost alocată suma de 100 000 ruble. În aceeaşi zi respectivele instituţii au aprobat hotărârea cu numărul 295 privind înălțarea unui monument lui Gheorghi Dimitrov în oraşul Chişinău. Costul acestuia era estimat la 20 000 de ruble.

La o altă şedinţă a Biroului CC al PCM din 17.09.1974, (Procesul-verbal nr.74, § 6) s-a hotărât inaugurarea monumentelor lui V.I. Lenin în oraşele Călăraşi şi Făleşti (F. 51, inv. 35, d.19, f. 31).

Tot atunci a apărut şi Decizia nr. 327 a CC al PCM şi a Consiliului de Miniştri al RSSM din 17 septembrie 1974 prin care se aproba respectiva hotărâre specificându-se că pentru fiecare monument a fost alocată suma de 100.000 de ruble.

În cazul în care ai ajuns să citești acest text, înseamnă că subiectul reflectat te-a interesat. Săptămânalul „Gazeta de Chișinău” publică în paginile sale și pe pagina web a publicației articole ce reflectă un spectru larg de probleme, scrise profesionist și echidistant de jurnaliști cu experiență. „Gazeta de Chișinău” este unul din puținele ziare rămase pe piața mediatică care face jurnalism liber și corect. Nu-l lăsa să dispară! Contribuie și tu la menținerea unei publicații libere. Acum poți face un abonament oricând și de oriunde te-ai afla. Dacă abonezi un om drag la formatul PRINT, atunci redacția îți oferă gratuit, prin poșta electronică, formatul PDF al gazetei, în fiecare zi de vineri, la prima oră. Susține „Gazeta de Chișinău” printr-un abonament în format PRINT sau PDF.

ABONAMENT