Medic pneumolog, despre sindromul post-Covid și vaccinare

2097
0
Doina Rusu, șefa Secției pneumologie în cadrul Institutului de Ftiziopneumologie „Chiril Draganiuc” din Chișinău. Foto: Arhivă personală

În timp ce majoritatea persoanelor care au avut Covid-19 se recuperează, unii pacienți au simptome care pot dura timp îndelungat. Persoanele în vârstă și cele cu maladii grave sunt mai susceptibile de a avea simptome persistente ale Covid-19, dar sunt și persoane tinere, altfel sănătoase, care se pot simți rău mult timp după infecție. Am stat de vorbă despre efectele pe termen lung ale Covidului cu Doina Rusu, șefa secției pneumologie de la Institutul de Ftiziopneumologie „Chiril Draganiuc” din Chișinău, conferențiar universitar.

Susține și tu o instituție de presă liberă! Donația ta va contribui la susținerea activității noastre prin care informăm societatea echidistant și corect. Ajută-ne să promovăm adevărul, dreptatea și libertatea.

SUSȚINE

– Ce sechele pe termen lung are Covid-19 și care persoane sunt cele mai afectate?

Majoritatea pacienților se restabilesc complet. Sunt însă manifestări pe care noi, medicii, le includem în sindromul post-Covid. Unii pacienți au modificări olfactive care persistă o perioadă îndelungată. Cele mai frecvente manifestări din sindromul post-Covid sunt cele neurologice de tip astenie, depresii, dereglarea somnului. Pacienții povestesc că au slăbiciuni pronunțate. Alți pacienți au memoria scăzută, în special la vârstnici scade capacitatea cognitivă. Mai sunt indispoziția, atacurile de panică.

De asemenea, pot fi manifestări gastro-intestinale, chiar cu manifestări de pancreatită, indigestie, dureri epigastrice, dereglări de scaun. Mai pot fi complicații cardiace la pacienții care până la Covid sufereau de boala ischemică a cordului, în special vârstnicii. Cele mai deranjante sunt complicațiile pulmonare sau respiratorii, în special la pacienții care au suportat forma severă de Covid-19. La acești pacienți pot persista durerea în cutia toracică, tusea și senzația de insuficiență de aer. Manifestările persistă în general cam la minim 10% dintre toți pacienții. Dacă ne referim la anumite patologii, cele cardiace se manifestă la circa 25%; digestive – la aproximativ 40%; respiratorii – la 20-30%, neurologice – la 1/3 dintre pacienți.

Dacă e o persoană tânără care nu suferă de alte patologii, practică sportul și are imunitate bună, atunci ponderea manifestărilor post-Covid este mai redusă. Dar e cu totul altceva dacă vorbim de o persoană cu diabet, în vârstă, cu patologie cardiacă, care s-a îmbolnăvit de Covid-19.

În infecțiile virale severe, și în acest caz nu vorbim doar de Covid, chiar și în gripă, imunitatea poate fi diminuată. E un efect de imunosupresie, adică o scădere a imunității. Ulterior, pacientul își poate recăpăta imunitatea printr-un mod sănătos de viață: mișcare, sport, alimentație, odihnă etc.

– Ce ar trebui să facă pacienții care se confruntă cu sindromul post-Covid?

Să apeleze la medic. Intervențiile noastre vor fi în funcție de severitatea manifestărilor post-Covid. Unele necesită tratament medicamentos și monitorizare mai minuțioasă, altele, cum ar fi astenia, de exemplu, le depășim prin gimnastică, cu respectarea regimului de somn, odihnă și activitate fizică, alimentație echilibrată.

– Ce se întâmplă acum în secțiile Covid-19?

Un șir de secții și-au redus activitatea în Covid-19, când s-a înregistrat scăderea numărului de pacienți. Au revenit la activitatea specializată. Odată cu creșterea numărului de bolnavi, știu că au fost oferite paturi pentru acești pacienți în diferite spitale. Ne pregătim de următorul val. După cum arată cifrele, e debutul noului val și în Republica Moldova. Valul acesta în Europa a debutat un pic mai devreme: decembrie 2021 – ianuarie 2022. În Europa predomină noua tulpină omicron. Este un virus cu o contagiozitate mai crescută. Se pot îmbolnăvi și persoanele cu imunitate bună, vaccinate. Se suportă mai des ca o infecție a căilor respiratorii superioare (rinită, faringită), cu afectare pulmonară mai rară.

– Ce diferențe există între vaccinurile care se administrează în R. Moldova?

Toate vaccinurile sunt bune. Toate vaccinurile aduse în R. Moldova au fost autorizate. Toate au eficiență împotriva Covid-19. Booster-ul se face după protocol. Totul este corect. Acum pentru doza a treia, având vaccinul Pfizer sau Moderna, facem imunizarea cu acel vaccin care este disponibil. Nu este în competența pacientului să decidă cu ce fel de vaccin va face a treia doză, aici respectăm recomandările protocoalelor clinice.

– Oamenii care primesc mai multe doze de vaccin își măresc cantitatea de anticorpi care devin dușmani ai organismului?

Nu ar fi corect să susținem că o patologie autoimună e declanșată de vaccin. Aceasta este o dezinformare care e folosită de antivaxeri, un argument împotriva vaccinării. Bolile autoimune apar la persoanele cu predispoziția genetică de a dezvolta aceste boli. Există un șir de factori de mediu, infecții, expuneri care declanșează aceste procese autoimune, suprapuse pe un teren susceptibil de dezvoltare a bolilor autoimune. Nu cunoaștem până la capăt toți acești factori. Persoanele predispuse au un defect al imunității care le face să dezvolte boli autoimune, după expunerea la acești factori. Ulterior se produc anticorpi în anumite țesuturi. Un caz clasic este tiroidita.

– Ce i-ați spune unui om care este împotriva vaccinării Covid-19?

Oamenii trebuie să se vaccineze. Pe moment este unica metodă de a stopa circulația virusului în societate. Vin mulți pacienți care spun că au boli concomitente și se tem de complicații. Dar aceste boli sunt factorii de risc pentru ca pacientul să dezvolte o formă gravă de Covid-19. Încerc să le explic, în unele cazuri îmi reușește, iar în altele – nu. E greu să convingi o persoană care refuză vaccinarea. Încerc să spulber miturile. Majoritatea pacienților care au trecut prin forme grave de Covid-19 pleacă din spital convinși că trebuie să se vaccineze. Ei înțeleg riscurile prin care au trecut, înțeleg că evoluția bolii este imprevizibilă. Vaccinul ne protejează să nu facem forme grave. Vaccinându-ne, devenim imuni, reducem din probabilitatea virusului de a se replica necontrolat și de a face noi mutații. La o persoană non-imună virusul produce multe copii în organism, iar, cu fiecare copie nouă, apare riscul de a face o nouă mutație. Când este o protecție imună, această reproducere a virusului este limitată și riscul de apariție a noilor mutații este redus.

În cazul în care ai ajuns să citești acest text, înseamnă că subiectul reflectat te-a interesat. Site-ul „gazetadechisinau.md” publică articole care reflectă un spectru larg de probleme, scrise profesionist și echidistant de editorialiști și jurnaliști cu experiență. „Gazeta de Chisinau” este o sursă de informare credibilă pe piața mediatică din Republica Moldova. Nu o lăsa să dispară! Contribuie la menținerea unei publicații libere. Acum poți face și tu o donație.

SUSȚINE