Scumpirile îi fac pe săraci și mai săraci

Dacă în primăvara anului 2021 cumpărai cu 100 de lei un kilogram de carne de porc (65 de lei), un pachet de unt (27), și o pâine 6,50 lei, după criza energetică și scumpirea produselor alimentare, cu aceeași sumă cumperi un kilogram de carne (85-90 de lei) și o pâine (5-9 lei). Deoarece în Republica Moldova nu toate salariile cresc după cum anunță Ministerul Economiei, unele categorii de salarizați, de pături sociale, odată cu avalanșa scumpirilor, din săraci vor deveni și mai săraci. Solicitat de „Gazeta de Chișinău”, expertul economic Viorel Gârbu susține că de vină se fac autoritățile care nu reacționează în niciun fel la ceea ce se întâmplă în viața economică.

„Mă uit la prețuri și plâng, dar când mă gândesc la facturi, sincer, nici nu știu încotro s-o apuc. Trăim la sat, avem o găină în jurul casei, dar tot mergem la magazin, la piață după cumpărături. Sticla de lapte în toamnă era 15 lei, acum e 20 de lei, kilogramul de smântână îl cumpăram cu 35 de lei, acum e 50 de lei, totul s-a scumpit. Eu nu lucrez, îngrijesc trei copii, doar soțul ce mai câștigă pe la construcții, dar nu mereu este de lucru”, ne spune Natalia Buzuleac din Balatina, raionul Glodeni.

„Mă uit la prețuri și plâng”

Ana Ciobanu este educatoare la o grădiniță din Chișinău și educă singură un copil. Femeia spune că, pe lângă gazdă, trebuie să achite facturile, care vor fi mai mari în decembrie, în plus, zilnic, trebuie să procure de mâncare, iar produsele s-au scumpit.

„Cu salariul pe care îl am acum chiar nu mă voi descurca, pâinea, produsele lactate, legumele, chiar și produsele chimice, s-au scumpit destul de mult, unele cu 10-15 lei mai mult. Cu 100 de lei nu prea ai ce cumpăra”, ne spune femeia.

La începutul lunii decembrie, indicele global al preţurilor la produsele alimentare şi-a continuat creşterea, pentru a patra lună consecutiv, stimulat de o cerere puternică pentru grâu şi produse lactate, a anunţat pe 2 decembrie Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură.

Prețurile la produsele alimentare la nivel mondial sunt în continuă creștere

Potrivit datelor transmise de AFP, în luna noiembrie 2021, acest indice a crescut cu 1,2% comparativ cu luna octombrie, până la 134,4 puncte, cel mai ridicat nivel înregistrat după luna iunie 2011. FAO subliniază că acest indice continuă să se apropie de recordul absolut de 137,6 puncte, înregistrat în luna februarie 2011. Laptele praf, untul şi pâinea sunt în mare parte responsabile de creşterea globală înregistrată în luna noiembrie, ca urmare a cererii puternice la nivel mondial şi a cotaţiilor ridicate la materiile prime agricole, în frunte cu grâul.

La noi, prețurile la alimente au crescut în luna octombrie cu 8,81%

Biroul Naţional de Statistică informează că prețurile medii de consum în luna octombrie 2021, comparativ cu luna octombrie 2020, au crescut cu 8,81%, inclusiv la produse alimentare, cu 12,73%.

Preţurile medii de consum în luna octombrie 2021 faţă de luna septembrie 2021 au crescut cu 2,12%. În luna octombrie 2021, faţă de luna septembrie 2021, au crescut preţurile la următoarele produse alimentare: legume – cu 21,8% (în special: tomate – cu 66,7%, castraveți – cu 54,8%, ardei grași, vinete, dovlecei proaspeți – cu 19,0%, usturoi – cu 5,5%), cartofi – cu 16,4%, pepeni verzi și galbeni – cu 13,7%, ciocolată, bomboane de ciocolată și alte produse din cacao – cu 13,3%, bomboane, caramele, bezele, halva – cu 8,6%, nuci – cu 8,1%, făină de porumb – cu 4,5%, ouă de găină – cu 4,3%, unt – cu 3,7%, crupe – cu 3,3%, lapte şi produse lactate – cu 3,2% (în special: lapte integral și lapte semidegresat – cu 4,7% și, respectiv, cu 3,8%, brânză de vaci – cu 3,9%, smântână şi frişcă – cu 3,4%, produse din lapte acru – cu 2,3%, caşcaval şi brânză de oi – cu 1,9%, iaurt – cu 1,5%).

Și salariul mediu a crescut semnificativ, cu 13, 6%, și constituie 9175,7 de lei

Biroul Național de Statistică informează că, în trimestrul III 2021, câștigul salarial mediu lunar nominal brut la unitățile din sectorul real cu 4 și mai mulți salariați și în toate instituțiile bugetare a constituit 9175,7 lei, fiind în creștere cu 13,6% față de trimestrul III 2020 și cu 1,5% față de trimestrul II 2021.

Cele mai mari valori ale câștigului salarial mediu lunar în trimestrul III 2021 s-au înregistrat în activitățile:

• informații și comunicații – 21703,6 lei;
• activități financiare și de asigurări – 16684,9 lei;
• producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat – 14689,4 lei.

Cele mai mici valori ale câștigului salarial mediu lunar s-au înregistrat în:

• activități de cazare și alimentație publică – 5706,4 lei;
• agricultură, silvicultură și pescuit – 6126,0 lei;
• artă, activități de recreere și de agrement – 6169,1 lei.

Scumpirile și lipsa de reacție din partea autorităților vor afecta și mai grav societatea

Expertul economic Viorel Gârbu a declarat pentru „Gazeta de Chișinău” că, în timp ce valul de scumpiri lovește Republica Moldova, autoritățile nu reacționează deloc. În ceea ce privește salarizarea, ne spune că indicatorii pe care îi vedem la statistică fac referire la economie și se referă la ramuri diferite.

„Creșterea salariului este diferită, sunt niște ramuri unde creșterea este mai mare, în altele este mai mică, și sunt ramuri unde nivelul salarizării scade. În termeni generali, acest lucru este bun fiindcă, în condiții de piață, duce la realocarea resurselor pe domenii prioritare și asta este esențial până la urmă. Totuși, atestăm faptul că nivelul prețurilor crește destul de rapid, și cel mai grav lucru este lipsa de reacții din partea autorităților care nu propun soluții pentru mediul de afaceri, ba din contra, creează impedimente”, spune expertul.

Gârbu ne atrage atenția la politica monetară a Băncii Naționale, care face să se scumpească creditele în condițiile în care Guvernul nu vine cu nicio reacție, iar acest lucru va frâna creșterea economică, va afecta crearea locurilor de muncă și creșterea nivelului salarizării în domeniul privat. Acest lucru este destul de grav, menționează economistul.

„Vedem o anumită reacție a autorităților pentru bugetari și pentru păturile social vulnerabile, pentru persoanele care sunt susținute din contul veniturilor asigurărilor sociale de stat, aici este o anumită reacție. Dar totuși nu este suficient.

Dacă e să facem o analiză, o retrospectivă a evoluției în domeniul salarizării, atestăm că salariile cresc mai rapid decât inflația. Este o consecință a exodului, angajatorii nu găsesc lucrători și atunci se înregistrează o creștere mai rapidă. Avem o economie deschisă, avem prețuri în creștere, dar salariile sunt aceleași și acest lucru stimulează creșterea economică. Dacă ne uităm însă strict pe durata acestui an, constatăm că creșterea salarizării este mai mică decât creșterea economică”, remarcă Viorel Gârbu.

„Noi de facto avem o politică monetară agresivă”

Gârbu spune că, momentan, trebuie să ne așteptăm la și mai rău în ceea ce privește scumpirile.

„Noi de facto avem o politică monetară agresivă, observăm creșterea cotațiilor leului față de principalele valute de referință. Aceste lucruri sunt promovate de Bancă Națională pentru a reduce un pic inflația, dar ele lovesc în exportatori și în cei care produc pe piața internă. Din acest motiv, mulți producători autohtoni falimentează. Este o politică cu două tăișuri. Banca Națională nu se îngrijește de cealaltă fațetă. Ministerul Economiei doarme, autoritățile dorm, și acest lucru – în termen mediu și lung – va afecta și mai mult societatea”, punctează economistul.

Autor: Carolina Chirilescu