„România nu poate să intervină militar pentru a apăra Republica Moldova”

1210
2

Fostul ministrul al Apărării, Viorel Cibotaru, a relansat ideea privind încheierea unui acord de apărare mutuală între Republica Moldova și România. El subliniază într-un interviu pentru „Gazeta de Chișinău” că, în prezent, Republica Moldova nu poate să facă față unei agresiuni din afară, iar România nu poate să acorde niciun sprijin militar din cauza că nu există niciun cadru juridic în acest sens.

Susține și tu o instituție de presă liberă! Donația ta va contribui la susținerea activității noastre prin care informăm societatea echidistant și corect. Ajută-ne să promovăm adevărul, dreptatea și libertatea.

SUSȚINE

– Stimate Domnule Cibotaru, care este atitudinea actualei guvernări față de ideea de a încheia un acord de apărare mutuală între Republica Moldova și România?

Cuvântul „acord” și, în general, noțiunea juridică „acord” este, în acest context, o expresie peiorativă. Aș pune accentul pe alte lucruri – necesitatea asigurării cetățeanului Republicii Moldova și a statului Republica Moldova.

Statutul de neutralitate al Republicii Moldova nu oferă aceste garanții din cauza că este compromis prin staționarea trupelor Federației Ruse în stânga Nistrului și prin existența în același spațiu a unor formațiuni paramilitare necontrolate de autoritățile constituționale, dar comparabile după capabilitate cu Armata Națională.

În cazul unor situații extraordinare, de război sau de altă natură, Republica Moldova nu poate să facă față unor asemenea situații. În consecință, apare ideea cum ar putea Republicii Moldova să asigure apărarea cetățeni săi? Cum ar putea să își apere statul?

La NATO? Nu cred că noi putem adera la NATO. Situația din 2014 a demonstrat că articolul 5 al Alianței Nord-Atlantice nu se referă la statele partenere. S-a spus clar, cu subiect și predicat, cum obișnuiesc să vorbească oamenii politici, că statele membre NATO nu pot să intervină militar pentru a apăra Republica Moldova.

Apărarea este o prerogativă exclusivă a Republicii Moldova ca stat autodeclarat neutru, fără confirmarea acestui statut de o anumită entitate internațională sau de un stat.

– În aceste zile, se vorbește la nivel internațional despre un eventual atac al Federației Ruse împotriva Ucrainei…

Pentru mine, ideea unui acord de apărare reciprocă dintre Republica Moldova și România a apărut în 2014, nu este o inițiativă recentă.

În 2014, riscurile pentru Republica Moldova să fie atrasă în evenimentele din Ucraina erau foarte mari. Au fost mai multe acțiuni întreprinse în Transnistria, și nu pur și simplu prezența trupelor rusești.

Au fost mișcări de trupe, a fost intensificată pregătirea trupelor respective, au fost aduși aproximativ 1.000 de mercenari din Grupul Wagner. Prin urmare, în Transnistria erau 1.200 de soldați ai Federației Ruse, vreo 6.000 de militari ai așa-zisei „armate transnistrene” și 1.000 de soldați Wagner. Acest grup de mercenari a fost adus în stânga Nistrului pentru acțiuni speciale.

– Ați întreprins ceva acțiuni în acest sens în timpul mandatului Dvs. la Ministerul Apărării?

În 2015, când am devenit ministru al Apărării, am decis să aplic această idee.

Calea cea mai ușoară și mai sigură pentru a garanta apărarea Republicii Moldova în cazul unei agresiuni din afară este consolidarea capabilităților Armatei Naționale prin cooperarea cu România și Partenerii Strategici – SUA și NATO.

Au fost întreprinse mai multe acțiuni în acest sens. SUA au înzecit sprijinul lor pentru sporirea capabilităților Armatei Naționale a Republicii Moldova.

În 2015, am încheiat cu NATO inițiativa de consolidare a capabilităților, în timp ce României i-am propus ideea construirii unui batalion moldo-român comun pentru pregătirea trupelor.

Pentru prima dată, am studiat această posibilitate în 1995, la Strasbourg, unde am vizitat o brigadă germano-franceză. Am vizitat mai multe unități de acest gen create în special în contextul consolidării capabilităților comune de apărare. Propunerea mea este firească, întârziată și extrem de necesară.

– Prin ce se deosebește ideea Dvs. de acordul dintre Azerbaidjan și Turcia?

În cazul acordului moldo-român, pilonii sunt Constituția Republicii Moldova, legislația, Carta ONU – lucruri fundamentale. Riscurile apar și dispar. Mâine, Federația Rusă declară: „Să ne scuzați, ne-am jucat puțin de-a Zarnița. Noi retragem trupele din Transnistria”.

Asta nu înseamnă că trebuie să dispară ideea de consolidare a acestei capacități de apărare. Eu nu vreau să discut despre această idee în două contexte conjuncturale: mediul de securitate, care este foarte fluctuant, și prezența trupelor ruse în Transnistria. Acest acord nu urmărește eliberarea Transnistriei…

Propunerea mea are la bază un lucru fundamental – procesul de integrare a Republicii Moldova cu România în context european.

– Dvs. ați menționat mai sus că autoritățile române au avut o atitudine pozitivă față de ideea Dvs. în perioada mandatului Dvs. la Ministerul Apărării…

Am avut atunci întâlniri cu omologul meu, domnul Mircea Dușa, am făcut o conferință de presă în cadrul căreia am reiterat această intenție a noastră de a dezvolta ideea de constituire a unui batalion moldo-român.

Am stabilit cu domnul Dușa să elaborăm un statut al acestui batalion. Am stabilit cum ar trebui să funcționeze acesta și trebuia să îl punem în plan legislativ. Trebuia să venim cu un proiect de protocol și să îl propunem părții române.

– Și ce s-a întâmplat mai departe?

Lucrul a fost înghețat. Guvernările ulterioare au luat însă toate măsurile ca să blocheze această inițiativă.

Întrebați-l pe domnul Anatol Șalaru, el a fost succesorul meu la Ministerul Apărării.

– Ce prevăd totuși actualele acorduri de apărare semnate între Republica Moldova și România?

Eu am fost printre cei care au elaborat primul acord de colaborare standard dintre Ministerul Apărării al Republicii Moldova și al României semnat la 26 iulie 1997.

Între Republica Moldova și România au fost semnate până în prezent circa 20 de documente juridice în domeniul apărării și securității.

Cadrul juridic actual nu prevede ajutorul reciproc în domeniul apărării. În ideea pe care am lansat-o eu, cuvântul-cheie este „apărarea comună”.

Eu nu vreau să discut despre acest subiect doar sub aspectul apărării Republicii Moldova. În cazul de față, Republica Moldova trebuie să își asume responsabilitatea de a apăra România în cazul unui atac.

Formarea unui batalion moldo-român este o necesitate imperioasă. Mai mult decât atât, este nevoie de formarea unei flotile militare, în Delta Dunării, a unei unități aviatice comune. Republica Moldova are nevoie de așa ceva, mă refer aici la baze de reparații ale tehnicii auto, inclusiv la formarea unei brigăzi comune moldo-române de infanterie. Vreau să subliniez că această idee nu este îndreptată împotriva unei țări.

În cazul în care ai ajuns să citești acest text, înseamnă că subiectul reflectat te-a interesat. Site-ul „gazetadechisinau.md” publică articole care reflectă un spectru larg de probleme, scrise profesionist și echidistant de editorialiști și jurnaliști cu experiență. „Gazeta de Chisinau” este o sursă de informare credibilă pe piața mediatică din Republica Moldova. Nu o lăsa să dispară! Contribuie la menținerea unei publicații libere. Acum poți face și tu o donație.

SUSȚINE

2 COMENTARII