„Factorii politici să-și ia mâna de pe instituția publică a audiovizualului”

Ca urmare a modificărilor efectuate în Codului serviciilor media audiovizuale, membrii Consiliului Audiovizualului (CA) au fost demiși in corpore, pe 11 noiembrie curent, de Parlament. Legislativul a anunțat concurs pentru selectarea noilor membri CA din partea societății civile. GAZETA de Chișinău a întrebat mai mulți experți din domeniu de ce are nevoie Instituția Publică Națională a Audiovizualului (IPNA) Compania „Teleradio-Moldova” ca să fie cu adevărat profesionistă, imparțială și independentă de presingul politicului.

Raisa Lozinschi, redactor-șef al portalului ziarulnațional.md: „E nevoie să se ia decizii radicale privind modernizarea instituției, motivând echipa de acolo, inclusiv prin promovarea meritocrației”

„Nu cred că în lume există o companie publică de radio și televiziune total „imparțială” și total „independentă” de politic sau chiar imaculată din punct de vedere profesional. Există tot felul de nuanțe, iar poziția pe o scară de la „total” în jos variază în funcție de gradul de civilizație și democrație în stat.

Fiind în R. Moldova, tindem spre modele mai fericite din Occident în domeniul audiovizualului (BBC, TV5), dar ne cam pierdem în experimente, inclusiv legislative.”

Jurnalista se întreabă de ce avem în Dealul Schinoasei, în anul 2021, un mastodont aproape ruginit, cu angajați mulți și la limita subzistenței, lovit din toate părțile și folosit de politicieni după bunul lor plac când mai pe ascuns, când mai pe față? Și tot ea răspunde:

„Pentru că bugetul acestei instituții absolut necesare într-un spațiu „suferind” ca al nostru a depins întotdeauna de Guvern și Parlament, care slobozesc punguța cu doi bani publici în funcție de loialitatea celor din fruntea companiei. Aproape niciodată nu au fost alocați bani pentru proiecte de modernizare sau dezvoltare a radioului sau televiziunii publice. Banii de la stat ajung, de regulă, pentru salarii și întreținere. Restul se cerșește.

Pentru că, până în anul 2018, era permisă publicitatea la Radio Moldova și Moldova 1. Din ce ajungea în buget se mai cumpăra câte un microfon pe ici-colo, se mai împărțea un onorariu, dar ce se scurgea printre degete acolo rămânea. Inclusiv din contracte cu dedicație. Și celelalte instituții ale statului nu au curățat la timp „rugina”, ani de zile.

Pentru că, de cele mai multe ori, politicul a preferat să pună în fruntea companiei oameni întâmplători, promovați în baza altor criterii decât profesionalismul. Chiar și după promovarea unor modificări la legislație care trebuia să „rezolve” cumva dependența de politic. Unii dintre cei profesioniști nu au apucat să-și încheie mandatele, iar alții nu au rezistat după ce, într-un război intern, orice decizie judicioasă a lor era boicotată de pe baricade.

Pentru a-și îndeplini funcțiile de bază, care rămân aceleași dintotdeauna (de informare, cât mai obiectivă, cultural-educativă și de divertisment) și având în vedere prevederile actuale ale legislației, Compania „Teleradio-Moldova” are nevoie acum de un sistem politic „sănătos” și bine intenționat, care să numească un management format din persoane care înțeleg cum funcționează mașinăria de la Telecentru și au curajul să ia decizii, inclusiv radicale, privind modernizarea acestei instituții, care să poată motiva echipa de acolo, inclusiv prin promovarea meritocrației, care să ajusteze grilele de emisie, să inițieze proiecte noi, să crească și calitatea serviciilor oferite.

Dacă noul management va reuși să găsească bani pentru dezvoltarea companiei, dar și să țină cu iscusință politicul la distanță, salvând, de fapt, demnitatea acestei instituții, există o speranță ca, peste ani, unii dintre „călăii” televiziunii publice din perioada comuniștilor, ajunși între timp în jilțurile din Parlament, să nu ne mai umilească apărând „independența” (de partidul lor) a Companiei „Teleradio-Moldova”.”

Mircea Surdu, jurnalist, director al Studioului „Telefilm-Chișinău”: „Cred că, în interior, curajul de a se opune politicului este foarte aproape de zero”

„Ideea lichidării instituției publice, acreditată în ultimul timp, este una nefericită. Democrația costă, iar instituția publică din domeniul audiovizualului este un element al democrației. Nu cred că cheia succesului se află chiar în interiorul Companiei. În condițiile în care Codul serviciilor media interzice publicitatea și activitatea comercială, managerului Companiei nu-i rămâne decât să „împartă mica pomană” pe care o dă statul. Banii sunt foarte puțini și nu acoperă sărăcia Companiei – decoruri și studiouri demodate, tehnologii depășite… Presingul politicului asupra unei televiziuni publice există (și va exista) în toată lumea. Contează gradul de rezistență a conducerii și angajaților companiei la acest presing. Cred că, în interior, curajul de a se opune este foarte aproape de zero. Rămâne să sperăm că viitoarea conducere a IPNA va lua o distanță confortabilă decizională în raport cu guvernarea. Iar acest lucru va depinde de „greutatea” ei profesională, pentru că societatea civilă, nemulțumită de ultimele schimbări, va urmări procesele în această companie mult mai atent decât altădată.”

Angela Aramă, realizator și producător tv, autor al Codului Audiovizualului (2006): „Fără o voință politică de a crea o instituție publică puternică nu se poate face nimic”

„Este necesară o reformare profundă, cardinală, a acestei instituții, dar totul pornește de la voința guvernării. Fără această voință politică de a crea o instituție publică puternică nu se poate face nimic. Chiar dacă, așa cum s-a întâmplat în 2002 și 2004, jurnaliștii de acolo s-ar revolta și ar recurge la greve; radioul și televiziunea trebuie separate, altfel compania este un „mastodont” greu de gestionat, inclusiv financiar; managementul trebuie să fie strict profesionist și de calitate. Eficientizarea e stringentă. Mai ales că instituția publică are menirea să producă, în mare parte, content necomercial, iar cheltuielile rămân a fi mari; schemele prin care banii din publicitate sau de oriunde altundeva ar fi direcționați în obscur trebuie demantelate, iar vinovații pedepsiți exemplar de o justiție, iarăși, independentă și eliberată de imixiuni. S-au făcut audituri, s-au identificat nereguli, dar nimeni, niciodată nu a fost tras la răspundere. Poate că e nevoie de un alt audit extern. Modernizarea este un punct-cheie.”

Petru Macovei, director executiv al API: „Dacă la conducerea IPNA vor ajunge profesioniști care înțeleg cum trebuie să funcționeze o televiziune și un radio public, sunt șanse să scoatem compania din captivitatea politicului”

„IPNA are nevoie de o conducere profesionistă, oameni cu coloană vertebrală care înțeleg ce este interesul public și nu-l confundă cu interesul partidului sau al partidelor aflate la guvernare sau în opoziție. Până acum, partidele au numit în Consiliul de Supraveghere, iar – prin membrii acestuia – și la conducerea companiei, persoane docile care deseori îndeplineau comenzi politice, iar televiziunea publică numai publică nu era (mai curând o a doua PublikaTV). Dacă noua guvernare va avea discernământul să selecteze în noul Consiliu de Supraveghere și Dezvoltare persoane demne și integre care nu doar vor face act de prezență, ci se vor implica activ în reformarea „Teleradio-Moldova”, iar în funcțiile de director general și de directori adjuncți vor ajunge profesioniști care înțeleg cum ar trebui să funcționeze o televiziune și un radio public, sunt șanse să scoatem compania din captivitatea politicului și s-o readucem publicului.”

Vlad Țurcanu, jurnalist, expert media: „Anticorupții care lipsesc trebuie cultivați”

„IPNA Compania „Teleradio-Moldova” trebuie nu numai să fie ferită de presiunea politică, dar și să poată să se dezvolte, să devină cu adevărat o platformă publică, respectată și căutată.

În primul rând, trebuie ca factorii politici să-și ia mâna de pe instituția publică a audiovizualului, căreia i-au făcut rău prin intervenția lor brutală, hăituind angajații radioteleviziunii, umilindu-i și condamnându-i la subdezvoltare.

Abia după ce se va întruni această condiție primară, se va putea începe dezvoltarea de către radioul și televiziunea publică a unei imunități colective față de imixtiunea necuvenită din afară. Anticorpii care lipsesc trebuie cultivați. Ulterior, prin restructurări, retehnologizare și instruire continuă, se va putea construi o instituție modernă de presă.”

Nicolae Negru, editorialist la ziarulnational.md: „Selectarea directorului general de către parlament creează o dependență psihologică față de politic”

„E simplu: are nevoie de administratori și jurnaliști profesioniști, iar pentru aceasta e nevoie de finanțare adecvată. Atâta timp cât e finanțată din buget, TRM va depinde de forțele politice care croiesc bugetul. Selectarea directorului general de către parlament creează o dependență psihologică față de politic.”