1940: anul în care au năvălit „eliberatorii” (V)

348
0

Prezentul articol este o continuare a celor din numerele 39-42 ale „Gazetei de Chișinău” (din 22 și 29 octombrie, 5 și, respectiv, 12 noiembrie 2021), în care am început publicarea unui document de interes public, care vine cu argumente indiscutabile ce dovedesc faptul că, în anul 1940, la venirea ocupanților sovietici în Basarabia, aici existau căi ferate, șosele, cinematografe, teatre, instituții de învățământ, inclusiv superior, stații de curent electric, majoritatea localităților erau telefonizate…

Susține și tu presa! Abonează-te la o sursă de informare independentă. Acum e simplu, intră pe

ABONAMENT

Vă propunem un document inedit, întocmit de ruși după două luni de ocupație sovietică, în care se arată cum au găsit Basarabia „noii stăpâni” și cum au realizat aceștia împărțirea administrativ-teritorială a proaspăt înjghebatei RSS Moldovenești.

Districtul Bălţi (în continuare)

5. Raionul Bolotino (corect Balatina – nota Al. M.) – cu centrul în satul Bolotino. Centrul raional are 4.326 de locuitori. În componenţa raionului au fost incluse localităţile fostei plase Bolotino.

Suprafaţa raionului – 442.1 km pătraţi. Populaţia raionului – 27.304 locuitori.

Componenţa naţională: moldoveni – 16.767; ruşi – 195; ucraineni – 8.687; alte naţionalităţi – 1.657 de persoane.

Localităţi – 31; soviete săteşti – 10; teren arabil – 27.854 hectare.

Raionul este telefonizat. Căi de comunicaţie – şosele şi drumuri de ţară. Există spaţii pentru sediile tuturor organizaţiilor raionale.

6. Raionul Chişcăreni – cu centrul în satul Chişcăreni. Populaţia centrului raional – 5.276 de locuitori. În componenţa raionului au fost incluse localităţile fostei plase Chişcăreni.

Suprafaţa raionului – 504.8 km pătraţi. Populaţia raionului – 24.261 de locuitori.

Componenţa naţională: moldoveni – 16.962; ruşi – 1.097; ucraineni – 6.508; alte naţionalităţi – 696 de persoane.

Localităţi – 31; soviete săteşti – 7; teren arabil – 36.624 hectare.

Raionul este telefonizat. Căi de comunicaţie – drumuri de ţară. Sunt spaţii pentru sediile tuturor organizaţiilor raionale.

7. Raionul Sângerei – cu centrul în satul Sângerei. Populaţia din centrul raional – 5.082 de locuitori. În componenţa raionului au fost incluse localităţile fostei plase Sângerei.

Suprafaţa raionului – 478.9 km pătraţi. Populaţia raionului – 28.232 de locuitori.

Componenţa naţională: moldoveni – 20.764; ruşi – 2.097; ucraineni – 4.907; alte naţionalităţi – 464 de persoane.

Localităţi – 38; soviete săteşti – 7; teren arabil – 37.920 hectare.

Raionul este telefonizat. Căi de comunicaţie – şosele şi drumuri de ţară, sunt spaţii pentru sediile tuturor organizaţiilor raionale.

8. Raionul Bălţi – cu centrul în oraşul Bălţi. Populaţia din centrul raional – 64.299 de locuitori. În componenţa raionului au fost incluse localităţile fostei plase Bălţi.

Suprafaţa raionului – 745.5 km pătraţi. Populaţia raionului – 39.302 locuitori.

Componenţa naţională: moldoveni – 24.671; ruşi – 5.188; ucraineni – 7.842; alte naţionalităţi – 919 persoane.

Localităţi – 33; soviete săteşti – 8; teren arabil – 63.573 hectare.

Raionul este telefonizat. Căi de comunicaţie – şosele şi drumuri de ţară. Pe teritoriul raionului este cale ferată. Există spaţii pentru sediile tuturor organizaţiilor raionale.

9. Raionul Glodeni – cu centrul în satul Glodeni. Centrul raional are 4.614 locuitori. În componenţa raionului au fost incluse localităţile fostei plase Glodeni.

Suprafaţa raionului – 524 km pătraţi. Populaţia raionului – 28.976 de locuitori.

Componenţa naţională: moldoveni – 20.779; ruşi – 1.170; ucraineni – 6.975; alte naţionalităţi – 52 de persoane.

Localităţi – 24; soviete săteşti – 9; teren arabil – 41.840 hectare.

Raionul este telefonizat. Căi de comunicaţie – şosele şi drumuri de ţară. Sunt spaţii pentru sediile organizaţiilor raionale.

10. Raionul Râşcani – cu centrul în orăşelul Râşcani. Populaţia centrului raional – 11.574 de locuitori. În componenţa raionului au fost incluse localităţile fostei plase Râşcani.

Suprafaţa raionului – 555.6 km pătraţi. Populaţia raionului – 44.142 de locuitori.

Componenţa naţională: moldoveni – 29.620; ruşi – 6.074; ucraineni – 7.151; alte naţionalităţi – 1.297 de persoane.

Localităţi – 33; soviete săteşti – 8; teren arabil – 54.252 hectare.

Raionul este telefonizat. Căi de comunicaţie – şosele şi drumuri de ţară. Există spaţii pentru sediile tuturor organizaţiilor raionale.

11. Raionul Edineţ – cu centrul în satul Edineţ. Populaţia centrului raional – 13.846 de locuitori. În componenţa raionului au fost incluse localităţile fostei plase Edineţ.

Suprafaţa raionului – 348.2 km pătraţi. Populaţia raionului – 32.581 de locuitori.

Componenţa naţională: moldoveni – 20.322; ruşi – 2.875; ucraineni – 6.806; alte naţionalităţi – 2.578 de persoane.

Localităţi – 23; soviete săteşti – 10; teren arabil – 31.818 hectare.

Raionul este telefonizat. Căi de comunicaţie – şosele şi drumuri de ţară. Sunt spaţii pentru sediile tuturor organizaţiilor raionale.

12. Raionul Brătuşeni cu centrul în satul Brătuşeni. Populaţia centrului raional – 5.736 de locuitori. În componenţa raionului au fost incluse localităţile fostei plase Brătuşeni.

Suprafaţa raionului – 463.7 km pătraţi. Populaţia raionului – 41.866 de locuitori.

Componenţa naţională: moldoveni – 28.432; ruşi – 4.609; ucraineni – 5.881; alte naţionalităţi – 2.944 de persoane.

Localităţi – 29; soviete săteşti – 8; teren arabil – 39.768 hectare.

Raionul este telefonizat. Căi de comunicaţie – şosele şi drumuri de ţară. Sunt spaţii pentru sediile tuturor organizaţiilor raionale.

13. Raionul Lipcani – cu centrul în orăşelul Lipcani. Populaţia centrului raional – 9.220 de locuitori. În componenţa raionului au fost incluse localităţile fostei plase Lipcani.

Suprafaţa raionului – 728,80 km pătraţi. Populaţia raionului – 53.435 de locuitori.

Componenţa naţională: moldoveni – 35.905 oameni; ruşi – ; ucraineni – 11.314; alte naţionalităţi – 6.216 de persoane.

Localităţi – 27; soviete săteşti – 22; teren arabil – 414.210 hectare.

Raionul este telefonizat. Căi de comunicaţie – şosele şi drumuri de ţară. Sunt spaţii pentru sediile tuturor organizaţiilor raionale.

14. Raionul Briceni – cu centrul în târguşorul Briceni. Populaţia centrului raional – 9.182 de locuitori. În componenţa raionului au fost incluse localităţile fostei plase Briceni.

Suprafaţa raionului – 644.20 km pătraţi. Populaţia raionului – 40.977 de locuitori.

Componenţa naţională: moldoveni – 22.587; ruşi – ; ucraineni – 12.296; alte naţionalităţi – 6.094 de persoane.

Localităţi – 26; soviete săteşti – 18; teren arabil – 398.281 hectare.

Raionul este telefonizat. Căi de comunicaţie – şosele şi drumuri de ţară. Spaţii pentru sediile organizaţiilor raionale sunt destule.

Oraşul Bender

Suprafaţa oraşului alcătuieşte 37.53 km pătraţi. Numărul populaţiei în oraş este de 31.542 de locuitori. Numărul întreprinderilor industriale – 32. În ele lucrează 532 de muncitori. Printre cele mai mari întreprinderi se numără cele de prelucrare a alcoolului, de fabricare a berii, de conservare şi de prelucrare a lemnului. În oraş există patru şcoli medii şi zece şcoli primare; trei cinematografe, două spitale, trei policlinici, trei biblioteci, staţie electrică cu o capacitate de 485 kilowaţi, apeduct.

Pe teritoriul oraşului trece nodul feroviar Bender, de la care trenurile pornesc în trei direcţii – Odesa, Chişinău-Acherman.

Oraşul Chişinău

Suprafaţa oraşului alcătuieşte 120 km pătraţi cu o populaţie de 114.896 de locuitori. Întreprinderi industriale – 332, cu 4899 de muncitori. În afară de acestea în oraş există un număr mare de meşteşugari şi meşteri: croitori – 1306, ciubotari – 1584, alţi – 2000 de persoane. Instituţii de învăţământ: şcoli medii – 14, şcoli medii incomplete – 21, primare – 14, spitale, staţiuni şi policlinici – 22.

În oraş este staţie electrică, tramvai, staţie de radio, staţie de radio prin fire, poştă, telegraf, două cinematografe şi un teatru orăşenesc.

Oraşul Bălţi

Suprafaţa oraşului alcătuieşte 19.1 km pătraţi. Populaţia oraşului este de 65.270 de locuitori. Întreprinderi industriale – 89, la care lucrează 658 de oameni. Printre cele mai mari întreprinderi se numără: fabrica de zahăr, de prelucrare a alcoolului, de cărămidă.

Pe teritoriul oraşului trece nodul căii ferate, de la care pornesc trenuri în două direcţii. În oraş sunt trei spitale, cinci policlinici, două maternităţi, un cinematograf, un teatru dramatic, cinci şcoli medii şi zece şcoli medii incomplete, staţie electrică, apeduct, poştă, telegraf, staţie de telefoane.

Scurtă descriere a oraşelor

RSS Moldoveneşti

2. Oraşul Rezina, judeţul Orhei

Oraşul Rezina, fost centru de plasă, e situat pe malul râului Nistru. Populaţia oraşului e de 8.112 de locuitori.

În oraş funcţionează o staţie electrică, două uzine de oale din ciment, sunt fabrici de prelucrare a uleiului de floarea-soarelui şi câteva brutării la care muncesc 74 de oameni.

Străzile oraşului sunt petruite. Este un spital, o baie publică bine utilată. Funcţionează o şcoală medie de meserii, două biblioteci şi două cluburi.

Oraşul Rezina este un centru piscicol unde se pescuiesc morunul şi păstruga. Potrivit îndrumătorului privind recensământul populaţiei din 1930 şi altor materiale, Rezina este oraş.

2. Oraşul Leova, judeţul Chişinău

Oraşul Leova este situat la graniţă cu România. Are o populaţie de 7.593 de locuitori.

Are un spital pentru 25 de paturi, două mori mecanice (roţi zimţate), o moară pentru prelucrarea florii-soarelui, o uzină pentru prelucrarea lemnului şi alte întreprinderi – 15 la număr, la care lucrează 94 de muncitori şi patru slujbaşi.

Potrivit materialelor şi recensământului populaţiei din 1930, Leova este înscris ca oraş.

3. Oraşul Făleşti, judeţul Bălţi

Oraşul Făleşti este aşezat la 4 km de staţia de cale ferată. Populaţia – 12.340 de locuitori. Suprafaţa oraşului – 112.3 km pătraţi. Are o staţie electrică cu o capacitate de 50 de cai-putere şi o tipografie.

Potrivit documentelor recensământului din 1930, Făleşti este înscris ca oraş.

4. Oraşul Comrat, judeţul Bender

Oraşul Comrat este aşezat la 5 km de calea ferată. Populaţia oraşului – 13.643 de locuitori. Funcționează o staţie electrică cu o capacitate de 98 de cai-putere. O moară mare mecanică, un spital pentru 30 de paturi, în total în oraş sunt 12 şcoli. În documentele româneşti Comratul este trecut ca oraş.

5. Oraşul Ungheni, judeţul Bălţi

Oraşul Ungheni este aşezat la staţia nodului de cale ferată. Oraşul are o populație de 11.235 de locuitori. Potrivit îndrumătorului recensământului populaţiei din 1930, localitatea Ungheni este înscrisă ca oraş.

6. Oraşul Călăraşi, judeţul Chişinău

Oraşul Călăraşi numără 6.190 de locuitori. În oraş activează două şcoli primare, în care lucrează 12 învăţători, o moară-diesel cu o capacitate anuală de 4 mii de tone, la care lucrează zece oameni. Mai lucrează un spital evreiesc pentru 25 de bolnavi, doi medici şi două farmacii.

În oraş funcţionează o staţie electrică cu o capacitate de 90 de cai-putere.

Potrivit materialelor recensământului populaţiei din 1930, Călăraşi este considerat oraş.

În cazul în care ai ajuns să citești acest text, înseamnă că subiectul reflectat te-a interesat. Săptămânalul „Gazeta de Chișinău” publică în paginile sale și pe pagina web a publicației articole ce reflectă un spectru larg de probleme, scrise profesionist și echidistant de jurnaliști cu experiență. „Gazeta de Chișinău” este unul din puținele ziare rămase pe piața mediatică care face jurnalism liber și corect. Nu-l lăsa să dispară! Contribuie și tu la menținerea unei publicații libere. Acum poți face un abonament oricând și de oriunde te-ai afla. Dacă abonezi un om drag la formatul PRINT, atunci redacția îți oferă gratuit, prin poșta electronică, formatul PDF al gazetei, în fiecare zi de vineri, la prima oră. Susține „Gazeta de Chișinău” printr-un abonament în format PRINT sau PDF.

ABONAMENT

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here