Parlamentul a decis: Stare de urgență în R.Moldova în legătură cu criza gazelor

222
2

Parlamentul a instituit vineri, 22 octombrie, stare de urgență pe întreg teritoriul R.Moldova, în legătură cu situația excepțională privind aprovizionarea țării cu gaze naturale. Decizia a fost luată cu votul a 55 de deputați ai PAS, la numai câteva ore după ce Guvernul a propus această soluție ca fiind una necesară pentru a asigura achizițiile de gaze din surse alternative, prin intermediul companiei de stat Energocom, în condițiile în care Gazprom a redus livrările în R.Moldova, iar rezultatul negocierilor cu gigantul energetic rus este încă incert. De la tribuna Parlamentului, prim-ministrul Natalia Gavrilița a declarat că a fost înregistrat un deficit de circa 16 milioane de metri cubi de gaze, necesarul pentru luna octombrie fiind acoperit în mărime de doar 67%. Ea a dat asigurări că există suficiente surse de achiziție și transport al gazelor în R.Moldova, evitând însă să precizeze și prețul la care acestea vor fi achiziționate de la furnizorii alternativi.

Susține și tu presa! Abonează-te la o sursă de informare independentă. Acum e simplu, intră pe

ABONAMENT

În acest context, opoziția a acuzat guvernarea de lipsă de transparență și chiar de o nouă tentativă de „furt al miliardului”.

Opiniile experților, analiștilor politici și ale unor foste oficialități s-au împărțit, unii dintre aceștia afirmând că instituirea stării de urgență în aceste condiții este o procedură administrativă firească și necesară, pe când alții o califică drept discutabilă și periculoasă.

Natalia Gavrilița a declarat în Parlament că instituirea stării de urgență este o soluție tehnică, care va permite alocarea neîntârziată a unor surse financiare din Bugetul de Stat pentru achiziționarea gazelor, ocolind procedurile parlamentare greoaie ce ar putea dura nejustificat de mult. „După cum știți, ieri, la Moscova a avut loc o nouă rundă de negocieri pe chestiunea aprovizionării cu gaze naturale. Situația s-a mișcat din loc, dar pe moment nu avem o înțelegere nouă definitivată și nici certitudinea că ea va fi atinsă într-un final”, a mai spus ea.

La rândul său, ministrul Justiției, Sergiu Litvinenco, a afirmat că restricțiile și împuternicirile prevăzute în Hotărârea cu privire la instituirea stării de urgență se vor aplica exclusiv în domeniul energetic și doar pentru depășirea crizei gazelor.

În acest context, majoritatea parlamentară, dar și mai mulți deputați ai Blocului Comuniștilor și Socialiștilor (BCS) au acceptat un amendament ce prevede că instituirea stării de urgență nu va afecta desfășurarea alegerilor locale noi ce urmează să aibă loc pe 21 noiembrie, inclusiv la Bălți, unde va fi ales un nou primar al municipiului. Acest amendament a fost necesar pentru a combate speculațiile lansate în spațiul public de mai mulți acoliți ai fostei guvernări socialiste, care au afirmat în ajun că starea de urgență ar fi fost gândită tocmai pentru a amâna acest scrutin de la Bălți.

Cu toate acestea, în final, 15 deputați din BCS s-au abținut, iar trei dintre aceștia, la fel ca doi dintre parlamentarii Partidului „Șor”, au votat împotriva instituirii stării de urgență în domeniul energeticii.

Mai mult, în prealabil, BCS a acuzat majoritatea parlamentară că pregătește „un nou furt al miliardului”.

„Este un nou furt al miliardului după aceeași metodică cu cea a furtului din sistemul bancar. Acum, special, au provocat o criză energetică, special au eșuat negocierile cu Gazprom ca să ne anunțe astăzi că este situație de urgență și că suntem nevoiți să plătim din buget bani suplimentari pentru a procura volume necesare de gaz, dar mai scumpe. Este o nouă schemă clară de furt din sistemul bugetului și din buzunarul cetățenilor”, a declarat deputatul BCS, Petru Burduja.

La rândul său, anticipând această decizie, fostul secretar de stat la Justiție, Nicolae Eșanu, a sugerat că instituirea stării de urgență putea fi substituită printr-o simplă asumare de răspundere din partea Guvernului asupra unei legi speciale, prin care să fi fost alocate sumele necesare pentru procurarea gazelor.

Pe de altă parte, expertul economic Sergiu Tofilat consideră că instituirea stării de urgență, în acest caz, este o procedură administrativă necesară din cauza că Gazprom a limitat volumul de gaze livrat în R.Moldova.

„Ne permite câteva chestii: – gestionarea operativă de Comisia situații excepționale: – rezervarea gazoductelor și procurarea gazelor în alte țări de către trader-ul de stat Energocom; – măsuri extreme, dacă scade presiunea în rețele – deconectarea gazelor pentru întreprinderi (fabrici/uzine). Este o măsură necesară să ne asigurăm că putem cumpăra gaz din alte surse. Deocamdată ne întărim pozițiile pentru negocieri cu Gazprom”, argumentează Tofilat.

La rândul său, Valeriu Pașa, analist al comunității Watchdog, este de părere că Gazprom ar fi redus livrarea de gaze în luna octombrie la indicația Kremlinului, care cere „reintegrarea” de urgență a Transnistriei pe modelul federalizării, ceea ar avea ca efect crearea unui stat nefuncțional ce nu va putea niciodată să se dezvolte sau integra în Uniunea Europeană.

Menționăm că pe perioada stării de urgență Comisia pentru Situații Excepționale (CSE) va emite dispoziții în vederea punerii în executare a următoarelor măsuri:

  1. instituirea unui regim special de procurare a gazelor naturale în regim rapid;
  2. alocarea mijloacelor financiare pentru asigurarea procurării volumelor necesare de gaze naturale;
  3. adoptarea deciziilor necesare în scopul asigurării unor acțiuni rapide de asigurare cu gaze naturale, inclusiv prin derogare de la prevederile normative;
  4. dispunerea, la necesitate, a raționalizării consumului de gaze naturale și de alte resurse energetice;
  5. adoptarea deciziilor de împuternicire a furnizorilor și distribuitorilor să acționeze în scopul procurării, transportării și distribuției gazelor naturale pe întreg teritoriul țării;
  6. coordonarea activității mijloacelor de informare în masă privind: informarea populației despre cauzele și proporțiile situației excepționale, despre măsurile întreprinse pentru prevenirea pericolului, lichidarea urmărilor acestei situații și protecția populației; familiarizarea populației cu regulile de comportare în timpul situației excepționale; introducerea unor reguli speciale de utilizare a mijloacelor de telecomunicații;
  7. instituirea de instrumente rapide de colectare a plăților de la consumatori pentru gazele naturale folosite;
  8. efectuarea altor acțiuni necesare în vederea prevenirii, diminuării și lichidării consecințelor insuficienței de gaze naturale care a provocat starea de urgență.

Amintim că, pe parcursul celor trei decenii de independență a R.Moldova, este pentru a treia oară când autoritățile hotărăsc instituirea stării de urgență la nivel național. Pentru prima dată, o asemenea măsură a fost aplicată în martie 2020, în timpul Guvernului Ion Chicu, în legătură cu declanșarea pandemiei de COVID-19, iar pentru a doua oară, în martie 2021, în perioada interimatului lui Aureliu Ciocoi, sub același pretext. Ultima decizie a fost însă invalidată de Curtea Constituțională.

În cazul în care ai ajuns să citești acest text, înseamnă că subiectul reflectat te-a interesat. Săptămânalul „Gazeta de Chișinău” publică în paginile sale și pe pagina web a publicației articole ce reflectă un spectru larg de probleme, scrise profesionist și echidistant de jurnaliști cu experiență. „Gazeta de Chișinău” este unul din puținele ziare rămase pe piața mediatică care face jurnalism liber și corect. Nu-l lăsa să dispară! Contribuie și tu la menținerea unei publicații libere. Acum poți face un abonament oricând și de oriunde te-ai afla. Dacă abonezi un om drag la formatul PRINT, atunci redacția îți oferă gratuit, prin poșta electronică, formatul PDF al gazetei, în fiecare zi de vineri, la prima oră. Susține „Gazeta de Chișinău” printr-un abonament în format PRINT sau PDF.

ABONAMENT

2 COMENTARII

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here