1940: anul în care au năvălit „eliberatorii” (I)

1239
0

Scopul acestui material este de a dovedi prin intermediul documentelor nişte adevăruri puse pe trunchiul ghilotinei bolşevice şi îngropate adânc. Fără mari eforturi voi izbuti să readuc cititorului nostru convingerea că românii basarabeni în 1940 aveau de toate: şi pământuri mănoase, cu lanuri, vii şi livezi, şi drumuri şi şosele, şi comunicaţie telefonică, şi curent electric (pe care veniţii o numeau „lampa lui Ilici”) şi teatre şi cinematografe, şi uzine şi fabrici, şi vinuri renumite. Și că Molotov şi Hruşciov au spus minciuni când au declarat că populaţia majoritară a Basarabiei şi Bucovinei de Nord era ucraineană!

Susține și tu o instituție de presă liberă! Donația ta va contribui la susținerea activității noastre prin care informăm societatea echidistant și corect. Ajută-ne să promovăm adevărul, dreptatea și libertatea.

SUSȚINE

Din anii tinereţii îmi amintesc un banc despre un ţăran harnic, căruia i s-a propus să intre în rândurile partidului comunist. Se zice că cineva din comisie, când era examinată cererea ţăranului, i-a cerut să-și povestească biografia. Şi acest moş Ion, fiindcă aşa îl chema, a început: „M-am născut în satul cutare, raionul cutare, într-o familie de ţărani. Când aveam 20 de ani m-am însurat cu o fată din sat. Tata mi-a dat puţin pământ şi piatră să-mi construiesc o casă. Părinţii soţiei i-au dat un lot bun de pământ şi ceva de ale gospodăriei. Ne-a fost greu. Apoi am construit casa, am mai muncit şi am mai cumpărat un cal, apoi o căruţă, apoi încetul cu încetul am cumpărat un hectar de pământ şi am început a trăi omeneşte; şi când mai bine şi mai bine… hop şi ruşii în ’40, ne-au luat tot, şi-n kolhoz…

Stimatul nostru cititor se poate întreba, ce legătură are genericul acestui material cu acest banc? Vă asigur că are!

Mulţi cercetători ai perioadei 1940, 1944-1950, studiind la Arhiva Naţională sau la Arhiva OSPRM, au observat la sigur că documentele sovietice din aceşti ani sunt scrise pe reversul documentelor româneşti. Acest fapt ne face să afirmăm că în 1940, când a fost anexată Basarabia de către URSS, cei veniţi nu prea aveau hârtie şi din această cauză au distrus şi deteriorat o sumedenie de documente românești.

După tragica zi de 28 iunie 1940, fosta conducere a RASS Moldoveneşti (republica artificială, temporar înjghebată în scopuri propagandistice de autorităţile staliniste în scopul pregătirii ocupaţiei Basarabiei) a preluat conducerea şi asupra teritoriului Basarabiei.

Generaţiile de după 1940 au fost supuse unui imens atac psihologic şi ideologic, plin de minciuni, una mai mare ca alta şi de slăvire a sistemului bolşevic.

Cei care nu credeau minciunilor sovietice erau lichidaţi fizic sau deportaţi…

În opinia mea, cel mai convingător argument în istorie este documentul, cunoaşterea lui, şi nu cum este tratat acesta de un istoric sau altul. Şi, ca să fiu mai laconic, vă comunic că documentele respective sunt extrase dintr-un dosar depozitat la Arhiva Naţională a R. Moldova, care conţine documente sovietice (ruseşti) scrise în 1940, după două luni de la încorporarea Basarabiei în URSS. Mai concret, limitele cronologice ale dosarului sunt 22 august 1940 şi 11 noiembrie 1940.

El este intitulat „Deciziile Prezidiului Sovietului Suprem al RASS Moldoveneşti privind formarea raioanelor în RSS Moldovenească (în original). Corespondenţa cu Prezidiul Sovietului Suprem al RSS Ucrainene în problema stabilirii frontierelor dintre RSS Ucraineană şi RSS Moldovenească”. Din acest dosar am selectat doar câteva documente pentru confirmarea celor expuse mai sus, ele conţinând un bogat material statistic şi factologic, care dă peste cap multe afirmaţii mincinoase aduse cu atâta dulceaţă în istoria noastră de slugoii împăratului roşu.

Voi reţine pentru puţin timp atenţia cititorului publicației noastre ca să le comunic următoarele:

Dacă strămoşii noştri au construit de-a lungul Nistrului pe malul drept un lanţ întreg de cetăţi de apărare, cum sunt Hotin, Soroca, Tighina, Cetatea Albă, este o dovadă serioasă că demnitarii noştri ştiau de unde pot năvăli „eliberatorii”. Tot în acest scop pe partea dreaptă a Nistrului au fost ridicate fâşii de pădure pentru a stăvili ochii curioşi şi lacomi ai străinilor.

Cred că cititorul va observa că în documentele puse la dispoziţie, la rubrica componenţa naţională, în loc de români, populaţia autohtonă este numită moldoveni.

Cu regret, au fost schimonosite şi denumirile unor localităţi, iar sovietele săteşti erau un fel de primării bolşevice. Traducerea şi adaptarea, după caz, îmi aparţin. În final, nu ne rămâne decât să menționăm sursa: Arhiva Națională a Republicii Moldova, F. 2948, inv. 1, d. 9.

Și încă un moment important, dacă cititorul va fi atent, va observa cu siguranță că, la 1940, după dimensiuni, teritoriul RSS Moldovenești era mult mai mare față de cel care a rămas azi în Republica Moldova. Bucăți importante din teritoriu au fost „înghițite” de vecina noastră Ucraina…

Despre formarea districtelor, raioanelor pe teritoriul

RSS Moldoveneşti şi despre crearea în oraşele Chişinău, Bender, Bălţi a comitetelor orăşeneşti ale PC(b)M

Conform împărţirii administrative actuale, teritoriul RSS Moldoveneşti, plus șase raioane ale fostei RASS Moldoveneşti, include 31318.10 km pătraţi, cu o populaţie de 2.560.024 de oameni care locuiesc în 1.651 de localităţi.

Teritoriul mare, şoselele şi mijloacele de comunicaţie proaste (este o minciună, pentru confirmare, vezi caracterizarea fiecărui raion şi oraş – Al.M.) au creat necesitatea de a forma districte, pentru o operativitate mai efectivă a conducătorilor de partid şi sovietici în industrie, gospodăria sătească şi construcţia naţional-culturală în Republica Moldovenească.

CC al PC(b) al Moldovei consideră necesar ca în baza celor șase judeţe existente să fie organizate șase districte, care, la rândul lor, să fie împărţite în 54 de raioane din contul micşorării şi lichidării volostelor (plaselor), dar șase raioane ale fostei RASS Moldoveneşti să fie lăsate în subordinea CC al PC(b) şi a Sovietului Comisarilor Norodnici al RSS Moldoveneşti.

Acest sistem de împărţire administrativă va întări repede organele primare ale puterii sovietice în Basarabia şi va crea posibilitatea de a gestiona domeniul de gospodărire, cel politic şi al vieţii culturale din RSS Moldovenească.

(O scurtă descriere a districtelor şi raioanelor se anexează)

Ţinând cont de necesitatea apropierii comitetelor orăşeneşti ale PC(b) şi ale executivelor orăşeneşti de organizaţiile primare de partid ale întreprinderilor, instituţiilor şi având în vedere că oraşul Chişinău are un număr redus de întreprinderi industriale, considerăm că nu este oportună existenţa de mai departe a comitetelor raionale orăşeneşti ale PC(b) şi sovietelor raionale orăşeneşti a executivelor, deoarece conducerea industriei, a construcţiei naţional-culturale şi a celorlalte ramuri ale gospodăriei şi vieţii culturale din oraşul Chişinău se poate înfăptui prin intermediul comitetului orăşenesc al PC(b) şi executivului orăşenesc.

Totodată considerăm necesar de a constitui în oraşele Chişinău, Bălţi şi Bender comitete orăşeneşti ale PC(b) şi comitete executive orăşeneşti, care sunt extrem de necesare pentru conducerea industriei orăşeneşti, construcţia naţional-culturală şi a celorlalte ramuri ale gospodăriei şi vieţii culturale din aceste oraşe, deoarece comitetele raionale ale PC(b), care vor înfăptui conducerea raională, nu vor putea să acorde atenţia necesară lucrului cu organizaţiile primare de partid ale întreprinderilor, gospodăriei comunale şi construcţiei naţional-culturale în oraşele nominalizate.

(O scurtă descriere a oraşelor se anexează)

Scurtă descriere

a districtelor şi raioanelor RSS Moldoveneşti

Districtul Chişinău – cu centrul în oraşul Chişinău, se formează din nouă raioane. Teritoriul districtului are o întindere de 4718.94 km pătraţi. Suprafaţa arabilă – 330.478 de hectare. Populaţia – 510.457 de oameni.

Districtul Cahul – cu centrul în oraşul Cahul. Compus din șase raioane. Suprafaţa districtului – 3831.92 km pătraţi. Suprafaţa arabilă – 240.436 de hectare. Populaţia – 212.571 de oameni.

Districtul Bender – cu centrul în oraşul Bender. Format din opt raioane. Suprafaţa acestuia – 4341.96 km pătraţi. Suprafaţa arabilă – 326.315 hectare. Populaţia – 314.352 de oameni.

Districtul Orhei – cu centrul în oraşul Orhei. Format din opt raioane. Suprafaţa arabilă – 245.777 de hectare. Populaţia – 304.881 de oameni.

Districtul Bălţi – cu centrul în oraşul Bălţi. Format din 14 raioane. Suprafaţa lui – 6992.49 km pătraţi. Suprafaţa arabilă – 479.449 de hectare. Populaţia – 559.048 de oameni.

Districtul Soroca – cu centrul în oraşul Soroca. Format din nouă raioane. Suprafaţa districtului – 3857 km pătraţi. Suprafaţa arabilă – 311.154 hectare. Numărul populaţiei – 369.305 oameni.

În cazul în care ai ajuns să citești acest text, înseamnă că subiectul reflectat te-a interesat. Site-ul „gazetadechisinau.md” publică articole care reflectă un spectru larg de probleme, scrise profesionist și echidistant de editorialiști și jurnaliști cu experiență. „Gazeta de Chisinau” este o sursă de informare credibilă pe piața mediatică din Republica Moldova. Nu o lăsa să dispară! Contribuie la menținerea unei publicații libere. Acum poți face și tu o donație.

SUSȚINE