Un activist cu afaceri obscure, candidat la alegerile din Găgăuzia, vrea referendum național pentru limba rusă

1072
1
Sediul administrației regionale și, totodată, al Adunării Populare de la Comrat / Sursa FOTO: gagauzinfo.md

Cu numai o săptămână până la alegerile în Adunarea Populară (legislativul regional – n.red.) a Găgăuziei, care se vor desfășura duminică, 19 septembrie, unul dintre candidați, Viktor Petrov, scoate din nou pe tapet problema statutului limbii ruse în R.Moldova. Invitat într-o emisiune la un post TV afiliat socialiștilor, acesta a declarat că va iniția un referendum național pentru a determina autoritățile centrale de la Chișinău să acorde limbii ruse statutul de a doua limbă de stat. Mai mult, el s-a arătat convins că inițiativa sa va fi susținută nu numai în Găgăuzia, dar și în raionul Taraclia, la Bălți și în alte localități din nordul R.Moldova, precum și în Transnistria, „care e de asemenea parte a țării noastre”. În același timp, experții și politicienii solicitați de „Gazeta de Chișinău” sunt de părerea că aceasta este o inițiativă populistă, care trebuie tratată ca atare, dar cu anumită atenție.

Susține și tu o instituție de presă liberă! Donația ta va contribui la susținerea activității noastre prin care informăm societatea echidistant și corect. Ajută-ne să promovăm adevărul, dreptatea și libertatea.

SUSȚINE

Înregistrat ca independent, Viktor Petrov a lansat ideea unui referendum în problema limbii ruse ca membru al Consiliului Național al Platformei Publice „Uniunea Populară” – o organizație regională din Găgăuzia.

„Este foarte important că autoritățile subliniază în permanență că Transnistria este Moldova și se vorbește mult despre necesitatea reintegrării. Creați atunci condiții normale pentru viață și comunicare în limba rusă în această țară!”, argumentează, printre altele, activistul-candidat la alegerile în Adunarea Populară a Găgăuziei.

Pe de altă parte, deputatul PAS, Oazu Nantoi, un cunoscut expert în probleme regionale din R.Moldova, spune că nu e cazul ca societatea să se alarmeze, însă nu trebuie să ignore și faptul că autonomia găgăuză este utilizată sistematic pentru a provoca tensiuni în R.Moldova.

El atrage atenția asupra faptului că „în autonomia găgăuză este exploatat cinic și sistematic, în scopuri politice, fenomenul românofobiei, moștenit din trecutul sovietic. Și, totodată, în autonomia găgăuză sunt provocatori, inclusiv agenți ruși, care sunt utilizați pentru lansarea diferitor idei provocatoare.

Acest lucru se întâmplă în timp ce Limba găgăuză își pierde pozițiile în autonomia găgăuză din contul autorusificării masive, spune Oazu Nantoi.

„În autonomia găgăuză, brutal și timp de un sfert de secol, se încalcă prevederile legii din 23 decembrie 1994 (privind înființarea UTA Gagauz-Yeri – n.red.), care stipulează că în autonomia găgăuză sunt trei limbi oficiale: limba găgăuză, limba „moldovenească” și limba rusă. În realitate, dacă deschideți site-ul oficial gagauzia.md, vă veți convinge că nu există pe acest site niciun material în cele trei limbi oficiale ale autonomiei. Totul este în limba rusă. Același lucru se poate spune și despre site-ul oficial al adunării populare – halktoplushu.md –, nu e niciun act normativ al autonomiei găgăuze, care ar fi tradus, scris în limba găgăuză sau în limba română.

Deci, este un fals! Autonomia găgăuză nu funcționează ca autonomie găgăuză”, accentuează deputatul.

Iar cât privește declarațiile candidatului în Adunarea Populară de la Comrat, Nantoi nu vede nimic nou. „Deoarece  în februarie 2015, de exemplu, Irina Vlah, împreună cu Igor Dodon, au vizitat Ambasada Federației Ruse la Chișinău, unde Irina Vlah a jurat că autonomia găgăuză va fi în orice formă în Federația Rusă și că ea este convinsă că va fi urmată de întreaga Moldovă”, ironizează el.

La fel, și expertul regional din Găgăuzia, Mihail Sirkeli, crede că Petrov „face valuri”.

„Ei toți, cei care vor să devină persoane importante, încep cu astfel de aiureli și tâmpenii – nu știu cum să le zic mai bine. Evident că omul are ambiții în politică, dar omul trebuie, în primul rând, să spună de unde ia el bani pentru toate inițiativele lui „sociale”. Asta e ceea ce noi așteptăm de la el. Dar el lansează tot felul de inițiative deja învechite, care, în afară de dureri de stomac, nu provoacă nimic”, accentuează expertul.

Acesta face referire la reputația controversată a candidatului Viktor Petrov, care se poziționează în Găgăuzia drept un businessman preocupat de acte de binefacere pentru categoriile social vulnerabile ale locuitorilor din autonomie. În declarația sa de avere, Petrov, în calitate de candidat, indică o casă de locuit, fără a-i preciza valoarea, precum și două automobile de lux – un Porsche, cumpărat în 2019 cu 80.000 de euro, și un Land Rover, cumpărat în 2020, cu 35 000 euro. Tot acolo mai apare că el este cofondator a trei firme comerciale, una dintre care este înregistrată în Germania și altele două – în R.Moldova. Conform datelor prezentate de site-ul specializat alegeri.md, el ar fi obținut în ultimii doi ani venituri de 3.855.416 de lei.

517846003-deklaratsiya-3 by Valeriu Caţer on Scribd

Petrov s-a făcut cunoscut în viața politică din regiune de la mijlocul anului 2020, când a creat o organizație obștească cu denumirea „Centrul Comunitar Anticriză” («Общественный антикризисный центр», în original – n.red.), cunoscută în autonomie și cu denumirea „НАШ” (al nostru – n.red.). Organizația a distribuit pachete alimentare nevoiașilor și chiar a înființat două rute de transport gratuit, la Comrat, pentru pensionari și persoane cu venituri reduse.

Toate acestea, însă, nu din banii proprii, ci „din donații de la cetățeni, dar nu în numerar”, potrivit aceluiași Petrov, intervievat de Moldova Curată.

Portalul a publicat, de altfel, în martie, o investigație în care dezvăluie că o parte din banii donați anul trecut Găgăuziei de Uniunea Europeană pentru echipamente medicale necesare în centrele cu profil COVID-19 din autonomie au ajuns la o firmă creată în regim de urgență de același Viktor Petrov. Este vorba despre două aparate de ultrasonografie (USG) procurate de Comitetul executiv (executivul regional – n.red.) din autonomie în vara anului trecut cu o sumă mult mai mare decât costul lor la distribuitorul oficial. Astfel, autoritățile de la Comrat au îmbogățit firma intermediară, care pare să fi fost creată special pentru această achiziție, cu 156.000 de lei.

Mai devreme, Petrov s-a făcut remarcat într-o conferință de presă organizată de el înaintea celui de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale de anul trecut, când declara, în numele „forțelor sociale din Găgăuzia”, că este gata să-l apere pe socialistul Igor Dodon, „dacă Occidentul va încerca să destabilizeze situația din Moldova”.

Menționăm că Adunarea Populară a Găgăuziei este compusă din 35 de deputați. Alegerile care vor avea loc duminică, 19 septembrie, se vor desfășura în baza sistemului majoritar în tot atâtea circumscripții uninominale. Pretind la cele 35 de fotolii 123 de candidați. Pentru validarea alegerilor, în fiecare dintre circumscripții este necesară participarea a cel puțin 1/3 din alegători. CEC de la Comrat a tipărit cu acest scop 115.450 de buletine de vot „în limbile rusă, găgăuză și de stat”, iar alegătorii se vor putea apropia de membrii biroului electoral și vor putea cere un buletin de vot în limba în care doresc să voteze”, spune șefa instituției, Iana Kovalenko.

În cazul în care ai ajuns să citești acest text, înseamnă că subiectul reflectat te-a interesat. Site-ul „gazetadechisinau.md” publică articole care reflectă un spectru larg de probleme, scrise profesionist și echidistant de editorialiști și jurnaliști cu experiență. „Gazeta de Chisinau” este o sursă de informare credibilă pe piața mediatică din Republica Moldova. Nu o lăsa să dispară! Contribuie la menținerea unei publicații libere. Acum poți face și tu o donație.

SUSȚINE

1 COMENTARIU

  1. […] un activist cu afaceri obscure, Victor Petrov, despre care „Gazeta de Chișinău” a mai scris în legătură cu intenția acestuia de a iniția un referendum național pentru a acorda limbii rus…, dar și cu privire la implicarea lui în fraudarea unor fonduri din partea Uniunii Europene care […]