Limba română în Constituție: De ce nu se grăbește PAS să inițieze modificarea articolului 13

Noua guvernare de la Chișinău îmbrățișează, aparent, inițiativa cu privire la modificarea art.13 din Constituție, prin înlocuirea sintagmei „limba moldovenească” cu adevărata denumire a limbii oficiale din R.Moldova – română. Declarații în acest sens a făcut pe 31 august, cu ocazia sărbătorii „Limba Noastră”, inclusiv de președintele Parlamentului, Igor Grosu, care însă, deopotrivă cu alți deputați din PAS, accentuează faptul că actuala majoritate parlamentară nu deține voturile necesare pentru a asigura adoptarea acestei modificări. „N-ar fi corect din partea noastră, a majorității parlamentare, pur și simplu să bifăm că am încercat, ca într-un final să nu reușim”, a declarat Grosu, lăsând să se înțeleagă că acesta ar fi motivul pentru care un recent apel al Academiei de Științe a Moldovei (AȘM) privind „repunerea în normalitate legislativă a denumirii corecte a limbii” a fost lăsat fără un răspuns oficial.

Solicitat de „Gazeta de Chișinău”, deputatul PAS, Dumitru Alaiba, s-a arătat de asemenea convins că denumirea limbii oficiale în Constituție trebuie modificată, adăugând totodată că acest subiect nu a fost discutat, până săptămâna trecută cel puțin, în cadrul fracțiunii.

„Un cadou pe care îl putem oferi acestei țări poate ar fi tocmai acesta – ca noi să încercăm să corectăm tâmpenia aceasta de art.13. Dar hai să numărăm încă o dată voturile. Cu cine să vorbești: cu socialiștii și Șor?”, se întreabă Alaiba.

Și Igor Grosu, de altfel, spune că îi este greu să-și imagineze cum și-ar da voturile patru deputați din Blocul Comuniștilor și Socialiștilor (BCS) sau Partidul „Șor” – atâtea câte mai sunt necesare pentru modificarea Constituției – în sprijinul înlocuirii formulei „limba moldovenească” cu limba română. „Sper, la un moment dat, să putem efectua această modificare în Constituție. O să facem tot posibilul. Cel mai important e ca marea majoritate a cetățenilor să poată face și presiunea necesară în acest sens”, a adăugat el.

De cealaltă parte, deputații din opoziție vin să confirme parcă intenționat temerile parlamentarilor din PAS. Potrivit deputatului BCS, Petru Burduja, AȘM „trebuie să mai lucreze la acest capitol”, iar colegul său, Vlad Batrîncea, a declarat în ajun că vorbește limba în conformitate cu Constituția R.Moldova. „Mama mea și buneii mei de la Dubăsari o numeau moldovenească și pe mine nimeni nu m-a convins că ea nu mai există în R.Moldova”, spune socialistul, citat de TVR Moldova.

Orice speranțe cu privire la modificarea acestei poziții au fost spulberate, chiar de Ziua Limbii Române, de liderul PSRM, ex-președintele Igor Dodon.

„Moldova. Moldoveni. Moldovenește. Așa spun datinile vechi, așa spune Constituția, așa spun bătrânii noștri, cei care păstrează în memoria lor istoria vie a acestui popor. Să fim mândri că avem identitatea noastră distinctă și originală –cea moldovenească”, a scris el pe Facebook, cu titlu de felicitare pentru cetățenii R.Moldova.

Menționăm că, la 21 august, AȘM a lansat un apel adresat președintei Maia Sandu, președintelui Parlamentului, Igor Grosu, și prim-ministrei Natalia Gavriliță, cărora le-a cerut să inițieze procedura de modificare a art.13 din Constituție.

„Repunerea în normalitate legislativă a denumirii corecte a limbii noastre ar pune capăt infinitelor discuții inutile care se duc în jurul acestei probleme, tuturor speculațiilor care se fac de câteva decenii, ar spori imaginea republicii noastre în întreaga lume și ar asigura procesul ei de integrare europeană.

Prin Hotărârile din 1994 și 1996 ale Prezidiului și Adunării Generale a AȘM, în cadrul conferințelor științifice naționale și internaționale, în interviurile pe care membrii AȘM și conducerea ei le-au acordat cu diferite ocazii, instituția noastră s-a pronunțat în repetate rânduri pentru restabilirea adevărului științific despre limba română”, argumentează autorii apelului.

Amintim de asemenea că, la 5 decembrie 2013, Curtea Constituțională a emis o hotărâre prin care a interpretat art.13 alin.(1) din Constituție în coraport cu Declarația de Independență a R.Moldova. Curtea a decis că Declarația de Independență primează, fiind totodată parte integrantă a Constituției, iar în consecință denumirea limbii de stat indicată în Declarația de Independență – limba română, prevalează asupra denumirii de „limba moldovenească”, indicată în art.13 din Constituție.

Sugestia care se conținea în acea decizie, de a modifica conținutul art.13, nu a fost pusă însă nici până în prezent în aplicare.