Istoria unei incompetențe: De ce Perju cere sute de milioane din Fondul de Rezervă

408
0

Au suportat pierderi enorme în urma secetei din ultimii doi ani, iar acum au fost afectați de grindină și ploile torențiale. Este situația gravă cu care se confruntă mai mulți agricultori din raioanele Ștefan-Vodă, Fălești, Orhei, Hâncești și Leova.

Susține și tu presa! Abonează-te la o sursă de informare independentă. Acum e simplu, intră pe

ABONAMENT

Cel mai dur au fost lovite de grindină, pe alocuri cât oul de găină, satele Volintiri, Talmaza și Cioburciu din Ștefan-Vodă. Intemperiile s-au produs pe 26 iunie, curent. Au fost afectate peste 4000 de hectare de culturi de floarea-soarelui, porumb, grâu, arii cu pepeni și livezi. Culmea absurdului că acest lucru se întâmplă în timp ce în preajma acestor sate este instalată o stație antigrindină.

Șeful stației spune că sunt dotați cu toate celea, au instalații moderne, rachete, căsuțe pentru rachetiști, sufragerie unde aceștia ar lua masa, dar… nu au rachetiști. Pentru aceasta le-ar trebui trei milioane de lei. Guvernul știe, dar tace. Ministrul agriculturii, Ion Perju, știe, dar ridică din umeri și spune că nu are bani. Dar numai în urma ploii cu grindină care a avut loc pe 26 iunie agricultorii și oamenii din această regiune au suportat pierderi estimate la circa 80 de milioane de lei.

Afectați de grindină

Primarul de Talmaza, Eugeniu Prutean, ne-a informat că grindina a provocat pagube enorme în cazul a doi mari fermieri din această localitate și totodată a afectat mai mulți fermieri mici și gospodării casnice. „Pentru prima oară am văzut un bărbat căruia i-au dat lacrimile în cabinetul meu. Trofim Grosu lucrează de mulți ani în domeniul agriculturii. Grindina i-a distrus 500 ha de roadă. A investit mult, spera ca măcar anul acesta să fie mai rodnic”, ne spune primarul.

Înainte erau stații de irigare și desecare. Acum, după grindină, au venit ploile torențiale. Furtuna de pe 5 iulie ne-a inundat lanurile și avem o altă năpastă, porumbul și alte culturi stau acum în baltă”, mai spune Eugeniu Prutean.

Și primarul de Cioburciu, Leonid Nicolau, ne spune că ploile și grindina a afectat peste o mie de hectare a trei mari agenți economici din această localitate. „Cea mai afectată a fost floarea-soarelui. A fost distrusă în proporție de 90%. Agricultorii sunt disperați. După doi ani de secetă, s-au pomenit cu situația de acum”.

Potrivit primarului, stația antigrindină e peste un deal de Cioburciu. „Nu s-a tras nicio rachetă de prin 99. Din păcate, astfel lucrează la noi autoritățile! Au trimis comisia pentru Situații Excepționale, să culeagă informația despre pagube și atât. Nici măcar promisiuni nu mai fac că vor susține în aceste situații puținii oameni care mai lucrează la sate”, spune primarul.

Suntem țara lui Of”

Andrei Ștefan este un agricultor din Cioburciu, cu o experiență de 40 de ani de muncă în domeniu. Lucrează peste 1600 de hectare. Grindina i-a distrus 600 ha de floarea-soarelui, porumb, grâu, un lan de harbuz, 10 hectare de livadă de măr și 13 hectare de cartofi.

Și dacă în cazul unor culturi, cum ar fi cartofii, ar fi putut să mai strângă roadă, în urma ploii de pe 5 iulie, acestea au ajuns sub ape. „De dimineață telefonez la „Apele Moldovei”, la președintele raionului, cel puțin să ne ajute să desecăm această baltă. Dar nu am obținut nici un răspuns. De ce? Pentru că nu avem guvernare. Au mașini de serviciu, salarii grase și nu fac nimic pentru oameni. Nu ies din birouri. Suntem țara lui Of, of!”.

Revoltat și disperat, Andrei Ștefan este unul din cei care s-a dus să-i ceară socoteală și colonelului de la stația antigrindină de peste deal. „Au totul. Mi-a arătat căsuțele. Au stații moderne, bucătărie și în depozit mi-a spus că au rachetele. Elementarul nu au vrut să rezolve, să angajeze oameni care să împuște. Dacă Guvernul ar fi alocat trei milioane, nu am fi suferit atât de mult azi”. Andrei Ștefan are datorii de peste 10 milioane de lei, iar pagubele provocate de grindină i-au fost estimate la 18 milioane de lei.

Spre deosebire de alți agricultori cu care am discutat, el ne spune că are o speranță legată de alegerile de duminică. „Maia Sandu în jumătate de an a făcut cât nu a făcut Dodon în patru ani. Eu personal am mari așteptări de la acest scrutin. Poate va înțelege lumea că nu mai putem trăi în of, Moldova”.

Vizitați de comisia pentru situații excepționale

Vladimir Ursu a pierdut în urma intemperiilor 42 ha de floarea-soarelui. „Grindina era cât oul. Floarea-soarelui era deja în prag de înflorire. A fost distrus până și bățul. De când activez nu am mai văzut așa un dezastru. Anii trecuți ne-a afectat seceta, acum ploile. Avem împrumuturi luate de la bănci, de la oameni. Este greu. Pierderile sunt enorme”, afirmă bărbatul.

Primăriile și agricultorii care au avut de suferit au fost vizitați de comisia formată din vicepreședintele raionului, șeful Direcției agricultură și un angajat al Serviciului Situații Excepționale. Aceștia au examinat situația și au perfectat acte de constatare a pagubelor, raportate la Chișinău. „Cred că dacă activa stația antigrindină, nu mai era nevoie de această comisie”, mai spune Vladimir Ursu.

Avem de toate, dar n-avem rachetiști”

Serghei Panevschi este comandantul unității speciale Antigrindină din raionul Ștefan-Vodă. Deși de la această stație nu s-a împușcat din 99 în niciun nor, nu a fost nicio zi în care stația să nu activeze. „Noi continuăm să activăm, lucrăm în regim de pază, efectuăm observații și informațiile pe care le colectăm la transmitem în UTA Găgăuzia. Ei au rachete și își protejează raioanele din acea regiune. Stația lor funcționează.”

Potrivit comandantului, stația pe care o conduce ar putea proteja raioanele Căușeni și Ștefan-Vodă – o suprafață de 140 de mii de hectare. „Noi avem totul, instalații antigrindină moderne, rachete. Nu avem însă rachetiști. Ne-ar trebui vreo 50 de persoane care ar fi salarizate cu 4-5 mii de lei. E nevoie de o finanțare de trei milioane de lei. Avem căsuțe pentru ei, bucătărie. Despre problema noastră știu toți, inclusiv ministrul Perju. Dar nimeni nu întreprinde nimic”, ne mai spune Serghei Panevschi.

Bărbatul pare descurajat și de întâlnirile cu agricultorii. „Grindina a afectat 4000 ha în Talmaza, Cioburciu și Volintiri. Oamenii au pierdut în jur de 80 de milioane de lei. Liderii de terenuri mă sună, vin aici, sunt foarte supărați pe mine. Unde ne întâlnim sar indignați. Dar nu pot face nimic. Am scris numeroase adresări, avem o parte de promisiuni și atât”, mai spune comandantul.

Chicu și Perju poartă vina pentru această catastrofă”

Despre situația agricultorilor din raionul Ștefan-Vodă a pomenit în treacăt și deputatul Alexandr Slusari. „Anul trecut, guvernarea Dodon-Chicu a făcut o promisiune electorală privind instalarea în raion a mai multor puncte de rachete antigrindină.

În realitate, din bugetul de stat nu s-a alocat nici un ban pentru salarizarea efectivului unităților antigrindină. Ca rezultat, grindina și ploile au distrus peste 1000 de hectare de floarea-soarelui, porumb, grâu, legume. Fermierii din raionul Ștefan-Vodă după seceta de anul trecut au primit încă o lovitură puternică. Domnii Chicu și Perju poartă personal vina pentru această catastrofă”, a menționat deputatul pe pagina sa de facebook.

Sute de milioane, pentru despăgubiri

La 1 iulie, ministrul Agriculturii, Ion Perju, a solicitat Guvernului bani din fondul de rezervă pentru acoperirea pagubelor provocate de condițiile meteorologice nefavorabile.

Ion Perju a menționat că în baza rapoartelor prezentate de comisiile pentru situații excepționale teritoriale pe parcursul anului 2021, dar în special în lunile mai-iunie, au fost înregistrate circa 40 de situații excepționale cu caracter natural – vijelii, ploi torențiale și grindină.

Potrivit lui Ion Perju, până la data de 28 iunie, au fost afectate atât importante segmente de infrastructură, cât și culturi agricole. Astfel, au fost compromise peste 1640 de hectare de porumb, peste 1850 de hectare de floarea-soarelui, peste 1100 de hectare de grâu și alte 110 ha de orz, 1467 ha de sfeclă de zahăr, peste 50 ha de rapiță, 17 ha de legume, 367 ha de viță-de-vie și peste 2200 de hectare de livezi. „Pagubele sunt mai mari de 162 de milioane de lei, iar evaluările continuă”, a precizat ministrul Agriculturii.

În baza situației relatate, Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului a cerut Guvernului alocarea unor surse financiare în valoare estimativă de 246 de milioane de lei din fondul de rezervă pentru compensarea parțială a prejudiciilor cauzate de calamitățile naturale. Guvernul interimar nu a oferit deocamdată niciun răspuns.

În cazul în care ai ajuns să citești acest text, înseamnă că subiectul reflectat te-a interesat. Săptămânalul „Gazeta de Chișinău” publică în paginile sale și pe pagina web a publicației articole ce reflectă un spectru larg de probleme, scrise profesionist și echidistant de jurnaliști cu experiență. „Gazeta de Chișinău” este unul din puținele ziare rămase pe piața mediatică care face jurnalism liber și corect. Nu-l lăsa să dispară! Contribuie și tu la menținerea unei publicații libere. Acum poți face un abonament oricând și de oriunde te-ai afla. Dacă abonezi un om drag la formatul PRINT, atunci redacția îți oferă gratuit, prin poșta electronică, formatul PDF al gazetei, în fiecare zi de vineri, la prima oră. Susține „Gazeta de Chișinău” printr-un abonament în format PRINT sau PDF.

ABONAMENT

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here