O comemorare în campanie electorală

364
0

În dimineața zilei de azi, 6 iulie, la Monumentul victimelor deportărilor staliniste din Scuarul Gării au venit membri ai Asociației foștilor deportați și deținuți politici din R. Moldova, reprezentanți ai societății civile, președinți ai unor partide politice și simpli membri pentru a cinsti memoria celor care s-au stins în ținuturile siberiene ale fostei URSS, după ce au fost deportați acum 72 de ani.

Susține și tu presa! Abonează-te la o sursă de informare independentă. Acum e simplu, intră pe

ABONAMENT

Din capul locului, evenimentul începe cu o mică altercație între conducerea asociației și istoricul Ion Varta, pe rol de moderator. Motivul neînțelegerii îl constituie faptul că unii dintre deportați nu doresc să i se ofere cuvântul lui Dorin Chirtoaca, ex-primar de Chișinău. În această situație, Ion Varta se retrage din fața microfonului și oferă sarcina de moderator juristului Alexandru Postică, cel care va conduce adunarea până la sfârșit.

În discursurile lor oratorii amintesc despre ororile celor întâmplate în noaptea de 5 spre 6 iulie 1949, despre supliciile drumului spre Siberia, Kurgan și alte locuri unde au fost strămutați „pe viață” conaționalii noștri, despre munca istovitoare pe meleaguri îndepărtate și nedreptățile la care sunt supuși până în prezent deportații. „Sovieticii au deportat floarea națiunii, pe cei mai buni gospodari, foști primari, profesori, preoți, patrioți ai neamului, pentru a distruge cu desăvârșire românismul și a instaura teroarea roșie pentru mult timp înainte”, menționează Vlad Bilețchi, președinte al AUR, Republica Moldova.

La insistența mulțimii adunate, cuvânt i se oferă și lui Dorin Chirtoacă. Vădit nemulțumit, acesta se întreabă retoric despre „ce se întâmplă cu noi și de ce am ajuns să dăm cu stângul în dreptul”, informând publicul despre eforturile pe care le-a depus în calitate de primar la edificarea monumentului. „Guvernanții n-au dat un leu pentru monument. Consiliul municipal se împotrivea ideii de înălțare a monumentului, dar, până la urmă, s-a rezolvat. Ar trebui să ne unim cu toții și să facem dreptate acestor năpăstuiți, care trebuie egalați în drepturi cu veteranii de război. Să li se restituie tuturor deportaților valoarea averilor confiscate, statul să le publice gratis memoriile. Federația Rusă să fie responsabilizată și să plătească tot. Să fie construite monumente, nu doar la Chișinău, ci în toată republica, să fie deschis un Muzeu al ocupației sovietice. Comunismul să fie interzis cu toate simbolurile lui, ca și fascismul”, opinează Chirtoacă.

După discursurile reprezentanților AUR și după depunerea de flori, pe alee apar reprezentanții PPDA, încolonați pentru o depunere de flori separată. În discursul său Vasile Năstase, fratele președintelui Andrei Năstase, amintește celor prezenți că primul eveniment de comemorare a victimelor represiunilor politice a fost organizat cu 31 de ani în urmă, în locul unde în prezent se află monumentul Doinei și al lui Ion Aldea-Teodorovici. „Eram tineri atunci, nu aveam unde să ne facem publică inițiativa și anunțam oamenii în transportul public, pe străzi, ca să vină la comemorare”, își amintește Năstase.

Constantin Oboroc, om politic, fost deputat în ultimul Parlament al URSS, fost prim-viceprim-ministru în guvernele Druc și Muravschi, înfierează politica de trădare a unor politicieni care au fost deportați ori s-au născut în deportare, amintind lucruri abominabile, înfiorătoare despre ce li s-a întâmplat moldovenilor deportați.

Nu vom uita acest simbol al deportării: femeia cu beschie și topor, îmbrăcată în pufoaică, muncind ani la rând în viforniță și ger insuportabil. Nu vom uita nici de acel copilaș, de doi, trei ani, care a sărit din trenul ce staționa, plângând și strigând că vrea înapoi acasă, lovit cu bestialitate de militari și aruncat din nou în vagon ca un obiect oarecare”, declară Constantin Oboroc.

Au mai rostit alocuțiuni Andrei Năstase, Valentina Sturza, Chiril Moțpan și alți participanți la eveniment.

Amintim că la Monumentul victimelor deportărilor staliniste au depus flori, la ore diferite, și alți reprezentanți ai partidelor politice angajate în campania electorală, cu excepția comuniștilor și socialiștilor. Menționăm, de asemenea, că la evenimentul de comemorare a lipsit conducerea de vârf a Republicii Moldova.

În cazul în care ai ajuns să citești acest text, înseamnă că subiectul reflectat te-a interesat. Săptămânalul „Gazeta de Chișinău” publică în paginile sale și pe pagina web a publicației articole ce reflectă un spectru larg de probleme, scrise profesionist și echidistant de jurnaliști cu experiență. „Gazeta de Chișinău” este unul din puținele ziare rămase pe piața mediatică care face jurnalism liber și corect. Nu-l lăsa să dispară! Contribuie și tu la menținerea unei publicații libere. Acum poți face un abonament oricând și de oriunde te-ai afla. Dacă abonezi un om drag la formatul PRINT, atunci redacția îți oferă gratuit, prin poșta electronică, formatul PDF al gazetei, în fiecare zi de vineri, la prima oră. Susține „Gazeta de Chișinău” printr-un abonament în format PRINT sau PDF.

ABONAMENT

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here