Dosarele lui Platon

După ce Veaceslav Platon a părăsit vara trecută Penitenciarul nr. 13 pe porţile larg deschise de către procurorul general Alexandr Stoianoglo, controversatul afacerist s-a pomenit între două focuri – două dosare aflate în gestiunea oficiului Buiucani al Judecătoriei Chişinău. Un complet din trei magistrate munceşte asiduu la revizuirea dosarului în care Platon a fost condamnat la 18 ani de închisoare, alte trei magistrate din aceeaşi instanţă examinează de mai bine de un an dosarul în care Platon se declară victima fostului procuror Anticorupţie, Viorel Morari. Şi dacă revizuirea dosarului lui Platon este efectuată într-un ritm accelerat, iar afaceristul pare să nu aibă pretenţii, în cazul dosarului de învinuire a lui Morari, Platon şi avocaţii săi fac tot posibilul pentru a tergiversa examinarea.

La 7 mai 2020, Curtea Supremă de Justiţie a respins recursul în anulare semnat de avocaţii lui Veaceslav Platon privind sentinţa de condamnare la 18 ani de închisoare a controversatului afacerist.

Revizuirea sentinţei de 18 ani

„Colegiul penal reţine că instanţele judecătoreşti au stabilit corect încadrarea juridică a acţiunilor condamnatului Platon Veaceslav în baza art. 190 alin. (5) și art. 243 alin. (3) lit. b) Cod penal, iar vinovăţia acestuia a fost dovedită prin cumulul de probe, care în şedinţele de judecată ale instanţei de fond și de apel au fost verificate şi apreciate din punct de vedere al pertinenţei, concludenţei, utilităţii şi veridicităţii, iar toate probele în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor”, se argumentează în decizia Colegiului penal al CSJ.

La nici două săptămâni de la decizia irevocabilă a CSJ, Alexandr Stoianoglo îl declară nevinovat pe Veaceslav Platon, în cadrul unui briefing, şi anunţă iniţierea procesului de revizuire a dosarului.

„Studiind ansamblul de cauze penale vizând „frauda bancară”, dar și alte materiale procesual-penale, efectuând suplimentar o serie de măsuri operative, am reușit să stabilim următoarele. Dosarul în privința cetățeanului Veaceslav Platon a fost falsificat în totalitate. Acuzarea a fost întemeiată pe aprecieri intenționat denaturate și interpretarea eronată a faptelor care rezultau din acuzațiile în privința lui Șor. Prin urmare, cetățeanul Platon a fost condamnat absolut ilegal și, respectiv, își ispășește ilegal pedeapsa. În baza probelor acumulate, Procuratura va iniția procedura de revizuire a sentinței în privința acestuia și va insista pe examinarea echitabilă a cazului”, a declarat atunci procurorul general.

A doua zi, şi preşedintele din perioada respectivă, Igor Dodon, a făcut declaraţii care îl disculpau pe Platon în dosarul condamnării la 18 ani de închisoare.

Prima şedinţă de revizuire a dosarului Platon a fost programată pentru data de 24 septembrie 2020, însă a fost amânată. Peste șase zile urma să aibă loc o nouă şedinţă, care la fel este amânată, fiind invocate restricţiile impuse pentru prevenirea pandemiei. A doua zi însă are loc şedinţa de judecată, în lipsa părţilor. Pentru data de 2 octombrie este programată o nouă şedinţă, care de această dată este amânată, invocându-se din nou pandemia.

La data de 3 octombrie, şedinţa este din nou amânată, iar începând cu data de 4 octombrie nu se mai ţine cont de restricţii, în fiecare zi având loc câte o şedinţă de judecată, ca la 7 octombrie instanţa să accepte cererea de revizuire a dosarului.

În perioada octombrie 2020 – aprilie 2021, au fost programate 50 de şedinţe de judecată în revizuirea dosarului lui Platon.

Pentru luna mai a anului curent, completul de judecată prezidat de magistrata Angela Vasilenco a programat încă opt şedinţe de judecată, care vor începe după terminarea sărbătorilor pascale. Dosarul se află la etapa audierii martorilor, iar acuzatorii se află pe aceleaşi baricade cu avocaţii lui Platon.

Pentru comparaţie, în dosarul intentat pe numele fostului deputat Constantin Ţuţu pentru trafic de influenţă şi escrocherie în proporţii deosebit de mari este programată câte o şedinţă pe lună. De la data de 2 iunie 2020, când a început examinarea dosarului Ţuţu, până la 30 aprilie 2021, au fost programate opt şedinţe de judecată, majoritatea fiind amânate. Astfel, dosarul se află încă la etapa şedinţei preliminare.

De ce este tergiversat dosarul lui Viorel Morari

Dosarul pe numele fostului şef al Procuraturii Anticorupţie, Viorel Morari, a fost intentat la finele anului 2019 pentru pretins abuz în serviciu, fals în acte publice și amestec în înfăptuirea justiției. Potrivit unui comunicat de presă al Procuraturii Generale, lui Morari i se incriminează că, în martie 2017, ar fi primit de la Vladimir Plahotniuc o plângere pe care „a înregistrat-o contrar cerinţelor legale, pornind un proces penal şi, ulterior, urmărirea penală, falsificând mai multe acte procesuale în cauza penală”. Precizăm că Plahotniuc îl acuza pe Platon de denunţ fals, după ce ultimul a depus o plângere pe numele fostului lider democrat la DIICOT din România. Deşi în baza plângerii lui Plahotniuc a fost pornit un dosar, acesta nu a avut finalitate, iar Platon nu a avut niciun statut în acest caz.

Totuşi, Veaceslav Platon este singura parte vătămată în dosarul intentat pe numele lui Morari şi a solicitat în instanţă de la fostul şef al Procuraturii Anticorupţie prejudicii materiale de 300.000.000 de dolari şi morale, de 1.000.000 de lei. Platon a declarat în instanţă că, pentru a se apăra de Plahotniuc, a expediat  Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism din România un denunț în care îi acuza pe Vladimir Plahotniuc, Serghei Iaralov, Andrian Candu, Vlad Filat, Natalia Politova, Dorin Drăguțanu, Corneliu Ghimpu, Vladimir Andronachi și alții de implicarea lor în furtul miliardului și devalizarea sistemului bancar moldovenesc. DIICOT a transmis, în cele din urmă, plângerea respectivă Procuraturii moldoveneşti. Platon spune că anume din cauza dosarului pornit în baza plângerii lui Plahotniuc DIICOT nu a examinat plângerea sa, iar el a fost condamnat la 18 ani de închisoare în baza unui dosar fabricat.

Judecătoria Chișinău a început examinarea dosarului Morari pe 14 februarie 2020, când fostul șef al Procuraturii Anticorupție a fost eliberat din arest preventiv.

După mai multe amânări, dosarul Morari începe să fie examinat într-un ritm accelerat în luna decembrie a anului trecut. Dar din acest moment atât Platon şi avocaţii săi, pe de o parte, cât şi acuzatorul de stat, pe de altă parte, încep să manifeste un comportament inexplicabil la prima vedere. Iniţial, când încep audierile părţii vătămate, Platon nu se prezintă la judecată. Apoi procurorul Elena Ceruţă solicită suspendarea provizorie a procesului pe motiv că pleacă în concediu. În ianuarie 2020, Viorel Morari este reţinut într-un alt dosar intentat pe numele său, iar după ce este eliberat din arest de către judecătorul de instrucţie, nu au mai fost efectuate alte acţiuni de urmărire penală în privinţa sa.

În perioada decembrie 2020 – aprilie 2021, aproape la fiecare şedinţă în dosarul Morari, Veaceslav Platon, iar în uneori şi acuzatorul, au depus cereri de recuzare a cel puţin un magistrat din completul de judecată.

Punctul critic însă pare că a fost atins la şedinţa din 16 aprilie, când a făcut declaraţii primul martor al acuzării, Daniela Istrati, fosta şefă a Cancelariei Procuraturii Anticorupţie. Martora a negat că plângerea lui Plahotniuc împotriva lui Platon ar fi fost înregistrată cu o dată din urmă şi a precizat că în asemenea cazuri ea este obligată să raporteze la Procuratura Generală.

Veaceslav Platon a avut o reacţie dură la declaraţia martorei şi a spus că aceasta trebuie să fie cercetată penal pentru apartenţă la grupul criminal din care ar face parte şi Viorel Morari. Controversatul afacerist a reproşat completului de judecată că a decis ca şedinţa să aibă loc în lipsa avocatului său, Ion Creţu, care în ajun a depus cerere de amânare din motive personale. Platon a invocat că în lipsa apărătorului nu a putut să formuleze întrebări pentru martor.

Ion Creţu a depus o cerere la Curtea Supremă de Justiţie, în care a cerut strămutarea cauzei la o altă instanţă, pe motiv că judecătorii din oficiul Buiucani al Judecătoriei Chişinău ar fi părtinitori faţă de Viorel Morari pentru că acesta a fost şef la Procuratura Anticorupţie. Curtea Supremă urmează să se pronunțe pe marginea cererii la data de 17 mai. Dacă solicitarea va fi admisă, atunci cercetarea judecătorească va fi reluată de la început, iar aceasta ar însemna cel puţin încă un an până la pronunţarea unei decizii.

Explicaţia logică ar fi că lui Veaceslav Platon îi este frică de o potenţială achitare a lui Viorel Morari, fapt care ar putea influenţa decizia privind revizuirea sentinţei de condamnare a sa la 18 ani de închisoare. Astfel, lui Platon i-ar conveni mai mult ca dosarul în care are statut de parte vătămată să fie ţinut în suspans până va scăpa oficial de sentinţă.