Agravarea situației epidemiologice în legătură, probabil, cu pătrunderea noilor tulpini ale COVID-19 în R.Moldova dictează impunerea unui lockdown, chiar dacă ar putea cauza costuri economice și sociale, lovind în special în întreprinderile mici și salariații cu salarii modeste, consideră analistul economic Adrian Lupușor, de la Expert-Grup. Astfel, aplicarea unor noi restricții, similare celor din primăvara anului trecut, pe o perioadă de 30 de zile, ar putea salva peste 1100 de vieți, estimează el. „Mai mult decât atât, efectele lockdown-ului asupra diminuării răspândirii virusului și reducerea numărului de decese vor fi simțite și pentru următoarele luni, deoarece scăderea numărului de infectări cu circa 12,3 mii în aceste 30 de zile va proteja alte 36,9 mii de persoane care, potențial, puteau fi infectate în lanț (în ipoteza că, în medie, un infectat contaminează alte trei persoane)”, argumentează Lupușor într-o analiză publicată pe site-ul Centrului Expert-Grup.
Susține și tu o instituție de presă liberă! Donația ta va contribui la susținerea activității noastre prin care informăm societatea echidistant și corect. Ajută-ne să promovăm adevărul, dreptatea și libertatea.
SUSȚINECu referire la impactul economic, expertul notează că un lockdown va produce „un șoc negativ, dar deloc dramatic asupra încasărilor bugetare”, aducând, din nou, ca exemplu efectele stării de urgență impusă anul trecut.
„Putem constata că impactul net al lockdown-ului asupra bugetului public național este estimat la circa 1,7 miliarde MDL – calculat drept diferența dintre încasările de facto în perioada martie – mai 2020 și încasările care puteau fi în lipsa lockdown-ului. Totodată, nu constatăm un efect dramatic, iar dinamica din lunile următoare denotă o ameliorare vizibilă a încasărilor bugetare”, se arată în analiză.
Menționăm, în acest context, că președinta Maia Sandu a remis luni, 15 martie, Guvernului în exercițiu decizia Consiliului Suprem de Securitate (CSS), care recomandă acțiuni ce trebuie întreprinse urgent în lupta cu pandemia. Șefa statului a cerut Guvernului sâmbătă, 13 martie, după ședința CSS, să elaboreze, în termen de trei zile, lista restricțiilor care trebuie impuse, activitățile și categoriile de cetățeni care vor cădea sub incidența acestor restricții și compensațiile pe care le vor primi din partea statului, și să înainteze aceste propuneri Parlamentului.
Cu toate acestea, doar două partide parlamentare – PAS și PDM – s-au pronunțat ferm în favoarea instituirii stării de urgență pentru o perioadă de două săptămâni, în conformitate cu recomandările CSS.
Pe de altă parte, Platforma DA susține că un lockdown ar fi posibil doar după învestirea unui guvern plenipotențiar, iar PSRM, în frunte cu Igor Dodon, s-au opus categoric acestei inițiative. Drept urmare, președinta socialistă a Parlamentului, Zinaida Greceanîi, l-a convocat luni, 15 martie, de două ori – la prima oră și seara târziu – pe premierul interimar, Aureliu Ciocoi, pentru a discuta aplicarea unor restricții mai dure, care să limiteze răspândirea rapidă a COVID-19, dar „fără instituirea lockdown-ului”.
Discuțiile cu privire la acest subiect se poartă în condițiile în care, potrivit Silviei Morgoci, șefă a unui laborator privat din Chișinău, din 100 de teste pozitive la COVID-19, circa 90 conțin tulpina britanică a coronavirusului.
În cazul în care ai ajuns să citești acest text, înseamnă că subiectul reflectat te-a interesat. Site-ul „gazetadechisinau.md” publică articole care reflectă un spectru larg de probleme, scrise profesionist și echidistant de editorialiști și jurnaliști cu experiență. „Gazeta de Chisinau” este o sursă de informare credibilă pe piața mediatică din Republica Moldova. Nu o lăsa să dispară! Contribuie la menținerea unei publicații libere. Acum poți face și tu o donație.
SUSȚINE
