Cei mai buni sportivi ai anului sau cum să depășim panica virusată

Panica și pierderile economice provocate de măsurile de restricție adoptate de majoritatea statelor lumii în legătură cu răspândirea fulgerătoare a coronavirusului au adus prejudicii mai mari decât molima însăși. Iar domeniul sportului a fost unul dintre cele mai afectate, importanța acestuia probabil nefiind considerată una vitală, cum este socotită cea a medicinei sau a circulației de mărfuri. Însă impactul economic al sportului în societatea contemporană nu este nici pe departe de neglijat, așa că sezonul competițional, după o pauză de câteva luni, în vară a fost reluat.

„Cârpa” și virusul

Exemplul Suediei și al altor câtorva state, în care „măsurile” de protecție poartă un caracter recomandat și nu lovesc cu înverșunare în propria economie, deranjează puternic și este trecut sub tăcere, atât cât e posibil într-o lume a Net-ului globalizat. Este de-a dreptul ridicol să crezi că o „mică cârpă” pusă pe față te poate proteja de un „ditamai” virus. Nu ai cum să te ferești de pericol printr-o asemenea măsură, cum nu te poți feri nici de gripă – oricum vei contacta virusul „atotpătrunzător”, indiferent că te vei echipa în mănuși, combinezoane sau niște măști ce sfidează bunul simț și sunt băgate pe gât (pardon, pe față) unei populații debusolate, aflate într-o derută totală. Niște „coifuri” întinse pe nas, numite în popor botnițe, care nu te pot feri nici măcar de un țânțar leșinat, nu tocmai de un virus ce poate fi văzut doar în microscop și are capacitatea de a trece fără nicio piedică prin orice țesătură atârnată de urechi…

Oare nu ar fi mai rațional să ne îngrijim de măsurile cu adevărat eficiente de imunizare și profilaxie, inclusiv prin sport, exercițiu fizic și vitaminizare (de exemplu, consumul de ceaiuri cu lămâie)? Prin adoptarea unui stil de viață sănătos, care presupune curaj, dar și plimbări la aer liber, fără riscul de a te pomeni cu o amendă în cârcă. Căci frica și teroarea sunt primele condiții ale unei imunități scăzute și deficitului de energie vitală. Oare nu ar fi mai util să se acorde o atenție sporită metodelor de tratament, decât să căutăm a imita niște măsuri „antivirusale” și de carantinare adoptate din niște cauze mai mult decât obscure, însă aducătoare de mari „beneficii” și care nu au nimic comun cu interesele populației, a omului „de rând”, cum se spune la noi…

Să revenim însă la bilanțul anual ce ține de lumea sportului, care uite că se încăpățânează să supraviețuiască, în pofida tuturor măsurilor „de protecție”…

Relansarea… interzisă

Reluarea sezonului sportiv în R. Moldova o datorăm în primul rând slăbirii măsurilor restrictive în lumea întreagă, însă care acum iarăși au fost înăsprite la maximum. Și asta parcă cu scopul de a scoate definitiv din capul acelor persoane, care mai reușesc încă să-și păstreze cumpătul, însăși posibilitatea ideii revenirii la normalitate. Chiar și așa, într-un răstimp extrem de scurt, atleții moldoveni au reușit să obțină niște rezultate de răsunet pe arena internațională, fapt ce ne permite să facem un scurt bilanț al sezonului sportiv ajuns la capăt de an.

În primul rând vrem să ne referim la sportul feminin, care poate servi la noi în țară drept sursă de inspirație pentru adepții unui mod de viață activ și lipsit de prejudecăți. Astfel, o evoluție de-a dreptul impresionantă în acest an a avut-o tânăra luptătoarea Anastasia Nichita, care mai întâi, în luna februarie, a devenit campioană europeană la turneul continental ce a avut loc în orașul Roma, Italia. Apoi urmă o lungă perioadă de pauză cauzată de reacția autorităților la răspândirea virusului COVID-19, iar 10 zile în urmă, redutabila atletă într-o manieră de zile mari a câștigat Cupa Mondială de la Belgrad, Serbia, eveniment descris de subsemnatul în pagina de sport a GAZETEI de Chișinău. Evoluția atletei noastre, calificată deja la Jocurile Olimpice de la Tokyo, ne face să așteptăm cu speranță și nerăbdare startul celui mai important și fabulos eveniment sportiv de pe mapamond.

De asemenea, un parcurs de-a dreptul extraordinar la Cupa Mondială de lupte au avut conaționalele noastre Maria Eșanu-Cherdivară și Irina Rîngaci, calmul și prestația strălucită a cărora le-a permis să intre în posesia medaliilor de argint. Au impresionat în 2020 canotoarele Daniela Cociu și Maria Olărașu, ambarcațiunea lor sosind a doua la finish pe traseul de 500 m, la etapa Cupei Mondiale desfășurate în noiembrie, competiție în cadrul căreia Serghei Tarnovschi s-a impus pe distanța de 1000 m. În aceeași lună, Sabina Artemciuc a cucerit pentru a doua oară medalia de bronz la Campionatul Mondial de sambo. La haltere, Elena Cîlcic și Marin Robu s-au învrednicit de distincții de argint la Cupa Mondială derulată în februarie.

La bărbați, de departe lider în topul performerilor din acest an este judocanul Victor Sterpu, care într-un interval de doar 10 zile a devenit dublu campion european: la Under-23 și la seniori. La acest din urmă turneu s-a evidențiat și Denis Vieru, care a cucerit „bronzul” european. O evoluție deosebit de spectaculoasă a avut tenismanul Radu Albot, care pe parcursul anului i-a învins pe Denis Shapovalov, nr.12 în ratingul ATP, și pe Hubert Hurkacz, nr.33 mondial. De asemenea, s-au remarcat luptătorii de stil liber Mihai Sava (bronz la Europene) și Gheorghi Rubaev (argint la Cupa Mondială), precum și Stepan Dimitrov (locul III la Campionatul European de taekwondo pe categorii olimpice), Andrian Mardare (campion balcanic la aruncarea suliței), Ilie Argatu (campion european la box printre cadeți) ș.a.

În curând va fi dată publicității lista celor mai buni atleți ai anului, în versiunea Asociației Presei Sportive din R. Moldova, însă un lucru deja poate fi afirmat de pe acum: Curajul și atitudinea plină de îndrăzneală a sportivilor noștri ne pot servi drept minunat exemplu de depășire a unor frici ancestrale și devoratoare de imunitate, un exemplu că, după lupta chiar și cu o boală necruțătoare, putem ieși mai puternici din această confruntare.