Krasnoselski poate să doarmă liniștit, Dodon și-a îndeplinit promisiunea (VIDEO)

Parlamentul a votat miercuri, în lectură finală, Legea privind funcționarea limbilor vorbite pe teritoriul Republicii Moldova. Conform acestui proiect, „limba rusă, în calitate de limbă de comunicare interetnică, se folosește alături de limba de stat”. Legea a fost votată (cu 55 de voturi) de deputații PSRM și cei din platforma „Pentru Moldova”, care include deputații Partidului Șor.

Proiectul de lege a fost elaborat de deputații socialiști Vasile Bolea, Bogdat Țîrdea și Adrian Lebedinschi. Conform acestuia, în relațiile cu autoritățile de stat, administrația publică, instituțiile publice, precum și cu întreprinderile și organizațiile situate pe teritoriul Republicii Moldova, limba comunicării verbale și scrise este limba de stat și /sau limba rusă în calitate de limbă de comunicare interetnică, la alegerea cetățeanului.

Proiectul de lege mai stipulează că funcționarii publici sunt obligați, la solicitare, să asigure traducerea în limba rusă, să primească cererile în rusă și să răspundă în limba în care a fost făcută solicitarea, iar pentru actele prezentate în alte limbi se anexează traducerea în limba de stat.

Promisiunea față de Kremlin a fost îndeplinită

Acordarea statutului de limbă de comunicare interetnică limbii ruse a fost unul dintre obiectivele asumate de PSRM după înfrângerea lamentabilă a lui Igor Dodon în alegerile prezidențiale.

Statutul de limbă de comunicare interetnică pentru limba rusă a fost un subiect al discuțiilor dintre liderul separatist de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, și președintele pe moment în exercițiu, Igor Dodon.

Krasnoselski îl critica vehement în februarie curent pe Igor Dodon pentru faptul că „a uitat de promisiunile făcute față de Rusia și pe care nu le-a îndeplinit. Este vorba de limba rusă, canalele TV rusești și școlile de limbă rusă.

„L-aș sfătui pe Igor Dodon să se gândească la promisiunile făcute față de Federația Rusă. Este vorba despre restabilirea statutului de limbă de comunicare interetnică pentru limba rusă, statut lichidat în anul 2018”, a declarat liderul secesionist.

Deputatul PSRM, Bogdan Țîrdea, a infirmat faptul că acordarea statutului de limbă de comunicare pentru rusă a fost votat la solicitarea fie a lui Krasnoselski, fie a Federației Ruse.

„Rusa a fost limbă de comunicare interetnică timp de 30 de ani în Republica Moldova, din 1989 până în 2018, după cum este limbă de comunicare la nivel internațional. Această limbă este vorbită de peste 80% din populația țării. Rusă este o limbă de comunicare cu etnicii bulgari și cei găgăuzi, care nici nu își cunosc limba lor. Mai mult, chiar unii moldoveni cunosc limba rusă mai bine decât moldoveneasca sau româna, cum preferați Dvs. să o numiți”, a observat parlamentarul.

Deputatul Țîrdea nu știe despre angajamentele lui Dodon

Această lege a fost anulată arbitrar, a subliniat el, de către regimul lui Plahotniuc, prin decizia arbitrară a Curții Constituționale.

Insistând asupra angajamentelor lui Dodon luate în fața Rusiei și a Transnistriei, la care a făcut referire Krasnoselski, deputatul ne-a declarat că nu a văzut asemenea declarații și că nu este specialist în diferendul transnistrean.

„Eu, ca deputat, mă străduiesc să promovez interesele cetățenilor Republicii Moldova și le promovez așa cum îmi cere alegătorul meu.”

Consiliul Superior al Magistraturii a avizat negativ proiectul de lege în cadrul ședinței din 8 decembrie.

Experții CNA: Un proiect prin care se descurajează minoritarii să învețe limba de stat

De asemenea, proiectul a fost criticat în termeni duri de experții Centrului Național Anticorupție. Potrivit expertizei CNA, proiectul de lege constituie un pericol iminent la adresa orânduirii sociale și a bazelor statalității Republicii Moldova, ar putea duce la conflicte între etnii.

În plus, implementarea proiectului implică resurse financiare suplimentare considerabile din bugetul de stat, inclusiv timp de muncă și resurse umane, necesare pentru traducerea în limba rusă a actelor oficiale întocmite/emise/adoptate, resurse care ar putea fi folosite pentru realizarea altor obiective ale entităților publice.

„În perspectivă se vede că, sub pretextul susținerii și promovării intereselor minorităților naționale, de fapt, proiectul susține refuzul, ignorarea acestora în ceea ce privește cunoașterea limbii oficiale a statului în care s-au născut și locuiesc, intimidând majoritatea populației Republicii Moldova, vorbitoare de limbă română. Prin urmare, promovarea intereselor menționate este în detrimentul interesului public general”, constată autorii expertizei.

În același timp, au semnalat experții, proiectul actului normativ nu dispune de o argumentare juridică. „Autorii proiectului de lege nu au prezentat informații relevante, concludente și justificative, argumentate din punct de vedere juridic, cu exemple statistice, care să demonstreze existența unei/unor probleme ale reprezentanților minorităților naționale, pe motivul apartenenței acestora la o anumită naționalitate cu care se asociază, manifestate prin: marginalizarea în cadrul societății; imposibilitatea comunicării cu organele administrației publice; neînțelegerea informației care li se comunică; intimidarea intenționată a limbii ruse, interzicerea comunicării în limba rusă etc.”, se mai menționează în expertiza CNA.