Ce pârghii legale are președinta Maia Sandu

Moldovenii și-au ales un nou președinte. Deși șeful statului a fost ales de cetățeni prin vot direct, atribuțiile sale rămân aceleași ca ale unui președinte de republică parlamentară, lipsit de capacitatea de a se implica în activitatea legislativă, executivă și judecătorească. Președintele are funcția de mediere între puterile statului și societate, iar în exterior reprezintă imaginea R. Moldova.

Mandatul președintelui începe la data depunerii jurământului în fața poporului, a deputaților și a membrilor Curții Constituționale, în cadrul unei ședințe solemne a Parlamentului. Șeful statului poate fi învestit în funcție cel târziu la 45 de zile după alegerile prezidențiale, depinde de operativitatea Curții Constituționale (CC) care validează mandatul președintelui nou-ales, aflăm de la Alexandru Arseni, doctor în drept constituțional. Arseni crede că Maia Sandu, noua președintă a R. Moldova, ar trebui să fie învestită în funcție până la 24 decembrie.

Cele mai importante funcții ale sale: reprezintă statul pe arena internațională, este garantul suveranității, independenței, unității și integrității teritoriale a R. Moldova. Altă funcție, la fel de însemnată, este cea de mediere. Are inițiativă legislativă și adresează mesaje deputaților cu privire la problemele cetățenilor săi, la oricare ședință a Parlamentului. Potrivit constituționalistului Arseni, președintele nu se poate implica în activitatea legislativă, executivă și judecătorească.

Referitor la promisiunile pe care le poate îndeplini noua președintă a R. Moldova, Alexandru Arseni consideră că „Maia Sandu poate scoate republica din izolare internațională. Aceasta poate încheia tratate internaționale și le prezintă spre ratificare Parlamentului. Ea trebuie să întreprindă măsuri împreună cu Guvernul. Nu poate veni cu programe, dar poate înainta proiecte de lege și transmite mesaje. Să găsească susținere în Parlament”.

Promulgarea legilor

Consiliul de Securitate (CS) e un organ consultativ de pe lângă președinte, nu deliberativ, precizează Nicolae Osmochescu, doctor în drept constituțional. Nicolae Osmochescu menționează că șeful statului are competențe fundamentale, precum este cea de promulgare a legilor sau de desemnare a ambasadorilor.

„Da, el nu are funcții executive pentru că ele aparțin Guvernului, iar cele legislative aparțin Parlamentului. Președintele nu promulgă legea: are dreptul să o întoarcă spre examinare. E adevărat că dacă Parlamentul își menține decizia precedentă – a doua oară președintele este obligat să promulge legea”, explică Nicolae Osmochescu.

R. Moldova este guvernată după sistemul parlamentar. Constituționalistul Tudor Cârnaț susține că, „odată ce-am acordat dreptul poporului să-și aleagă în mod direct președintele, am revenit la republica semi-prezidențială, atunci Parlamentul trebuie să-i repună în funcție și atribuțiile pe care le-a avut până în anul 2000 – președintele putea să asiste la ședințele Guvernului, pe care le prezida. În felul acesta poate influența politicile social-economice pe care le promovează Guvernul. În prezent, conform Constituției, președintele n-are acest drept. Când președintele, împotriva prim-ministrului, vine la ședința Guvernului, se încalcă atât principiul separării puterilor în stat, cât și al exercitării puterii executive”.

„Președintele R. Moldova, Maia Sandu, poate declanșa alegeri parlamentare anticipate în două cazuri: când Parlamentul nu funcționează mai mult de trei luni, adică deputații nu adoptă legi organice, și atunci când a fost adoptată o măsură de neîncredere față de actualul Guvern și nu s-a învestit în funcție un nou Executiv. În ambele cazuri trebuie să fie avizul CC, în care să constate circumstanțele precum că Parlamentul n-a activat sau că n-a fost învestit în funcție Guvernul”, zice Cârnaț.

A treia ipostază prin care pot fi declanșate alegeri parlamentare anticipate, pe care o vede constituționalistul Tudor Cârnaț, este legată direct de implicarea cetățenilor. „Rezultatul alegerilor prezidențiale din 15 noiembrie a arătat voința poporului în favoarea președintelui ales, care a declarat că vrea alegeri parlamentare anticipate. Dacă președintele are o susținere atât de mare din partea poporului și a promis că va declanșa alegeri anticipate, ar putea recurge la voința poporului, prin acțiuni de proteste, manifestații, în așa fel ca poporul să preseze actualul Parlament și Guvern ca să demisioneze”, declară constituționalistul Tudor Cârnaț.

Tudor Cârnaț mai crede că Maia Sandu trebuie să provoace alegeri parlamentare anticipate, deoarece există o hotărâre adoptată de Parlament, referitor la statul capturat. „Credeți-mă că instituțiile n-au fost de-capturate din cauza că fostul președinte Dodon a preluat instituțiile capturate și le-a manipulat, le-a folosit în interesul personal. În scopul de-capturării statului, în scopul readucerii R. Moldova pe făgașul unui stat democratic și de drept, eu cred că Maia Sandu este obligată să declanșeze împreună cu poporul alegeri parlamentare anticipate”, zice Cârnaț.

O victorie a la Pirus?

În opinia lui Tudor Cârnaț, dacă Maia Sandu nu reușește să declanșeze alegeri parlamentare anticipate, vom asista la o criză profundă pentru că președintele R. Moldova este garantul independenței, integrității teritoriale și a drepturilor noastre constituționale. „Constituția nu-i acordă pârghii, mecanisme reale, să-și asigure aceste garanții. Dacă rămâne actualul Parlament în funcție și actualul președinte Maia Sandu, vom asista la un ping-pong, un fel de joacă dintre Tom și Jerry. Timp de doi ani, Maia Sandu n-o să-și poată realiza nicio promisiune electorală, iar în felul acesta poporul va rămâne dezamăgit nu doar de Parlament, ci și de președintele R. Moldova”, argumentează Tudor Cârnaț, doctor în drept constituțional.

Am putea vorbi de o victorie a la Pirus, îl întreb. „Da, o victorie sterilă. Insuccesul poate fi trecut uneori mai ușor decât succesul, pe care nu-l poți folosi în interesul poporului. Cam așa va fi dacă nu vom avea un Parlament care să schimbe cu adevărat situația din R. Moldova, să scoată acest stat din captivitate, atunci vom fi în prezența unui președinte slab. Dacă reușește declanșarea alegerilor parlamentare anticipate, atunci s-ar putea ca acest popor să se miște din amorțirea în care ne-am pomenit cu toții. Poporul trebuie să o susțină pe Maia Sandu prin presiuni”, crede Cârnaț.

Despre ce fel de presiuni este vorba? „Eu vorbesc doar de presiuni de natură democratică. Instaurarea puterii doar pe cale democratică. Democrația presupune multe acțiuni la care poate recurge poporul: pichetări, flashmob-uri, proteste în masă, boicotare etc. Presiuni care să-i determine pe guvernanți să demisioneze, ca în cele din urmă să fie declanșate alegeri parlamentare anticipate”, răspunde Tudor Cârnaț.

Din punct de vedere al atribuțiilor constituționale, Tudor Cârnaț mai spune că Sandu nu poate rezolva problemele social-economice, deoarece acestea sunt de competența Guvernului. Executivul poate veni în Parlament cu inițiative legislative pe domeniul social-economic, inclusiv cu propuneri de diminuare a consecințelor pandemice.

O victorie a la Pirus este atunci când o bătălie este câștigată, dar cu un cost foarte mare pentru învingător, cost mai mare decât beneficiile victoriei. Expresia provine de la o luptă purtată de regele Pirus al Epirului împotriva romanilor în anul 279 Î.Hr., bătălie pe care a câștigat-o, dar cu pierderi foarte mari, scrie Historia.ro.