Al doilea tur

552
0
Scriitorul Mircea V. Ciobanu
Scriitorul Mircea V. Ciobanu

Nu ştiu ce a influenţat mai mult: pandemia sau proverbiala apatie politică, dar prezenţa moldovenilor la votul din 1 noiembrie a fost vizibil mai mică decât la cele trei scrutine trecute. Votul activ al diasporei (din ţări cu regim de deplasare internă mult mai restrictiv) ne face să presupunem că, totuşi, apatia. Iar asta înseamnă – înainte de a căuta alte zăcăminte nevalorificate – că există o rezervă electorală neexplorată: mai mulţi alegători au lipsit de la urne decât au votat. Şi de această dată marii absenţi au fost tinerii, care încă n-au prins gustul competiţiilor electorale şi care, probabil, nu le înţeleg rostul (pentru propriul confort, dacă nu pentru cauză).

Susține și tu presa! Abonează-te la o sursă de informare independentă. Acum e simplu, intră pe

ABONAMENT

Absenteismul este, întâi de toate, aprecierea pe care i-a făcut-o potenţialul alegător deţinătorului titlului pus în joc. Din cei prezenţi, doar 32 la sută (mai puţin de o treime din numărul total!) i-au acordat încredere. Am să vă divulg, cu acest prilej al calculelor matematice, un mare secret de stat: din numărul total de alegători (în Registrul de Stat al Alegătorilor sunt înscriși 3 287 140 cetățeni cu drept de vot), pentru actualul preşedinte au votat [numai!] 15,72%. Opt din zece moldoveni nu l-au votat, fie preferând un alt candidat, fie ignorând scrutinul. Cum poţi să pretinzi după asta că eşti „preşedintele întregului popor”?

Tabloul este limpede, ca o pictură hiperrealistă, dar fiindcă populăm un tărâm al paradoxurilor, rezultatele finale sunt încă în negura incertitudinii impresioniste. Dar avantajul Maiei Sandu şi al echipei ei, un avantaj moral, în primul rând, e premisa unui potenţial care trebuie explorat şi dezvoltat.

Mai întâi, ei ar avea nevoie, ca strict necesar, să nu piardă niciun vot din primul tur, să nu-şi dezamăgească alegătorii, ca să-i convingă să mai vină o dată. Pentru cei din diasporă chiar nu va fi atât de simplu. Cum îi motivezi să repete isprava? Tot aici: e nevoie de un moratoriu la disensiunile, certurile de bâlci, învinuirile reciproce, denigrarea colegilor-oponenţi din primul tur, aliaţi în al doilea.

Sunt salutare şi demne de nişte bărbaţi adevăraţi declaraţiile de susţinere în turul doi ale lui Andrei Năstase, Octavian Ţîcu, Dorin Chirtoacă, Tudor Deliu. Dar e necesar un efort aparte pentru a-i convinge şi pe votanţii lor. Cu argumente, cu bunăvoinţă, fără aroganţă. Este aurul electoral la îndemână, regretabil să fie lăsat să se pulverizeze irezonabil. Mai dificil, dar e nevoie de un mesaj clar (şi de lucru în teritoriu) pentru votanţii lui Usatîi. Dispoziţia anti-sistem a acestei entităţi electorale trebuie valorificată. Calm, fie şi cu şanse de a eşua.

Nu ştiu care ar fi mecanismul, dar e necesară stoparea fraudelor în masă cu participarea votanţilor transnistreni. Nu îngrădirea accesului la vot, ci dezavuarea mecanismului coruperii şi deplasărilor organizate. Cu monitorizarea strânsă a procesului, în pofida plângerilor de „limitare a accesului la vot”. În acelaşi sens, nu ar fi lipsită de rezonanţă monitorizarea procesului electoral în diaspora de Est (pe cât e posibilă).

Dar poate că cel mai important efort trebuie depus pentru activarea masei inerte şi apatice politic a alegătorilor care nu au ieşit la vot, în primul rând, a tinerilor. E absolut evident că au ignorat scrutinul mulţi oameni dezamăgiţi de implicarea lor fără vreo finalitate vizibilă. Aici sunt şi cei care nu cred în steaua „independenţei”, şi lumea dezamăgită de politica moldovenească & de politicienii moldoveni, şi unioniştii intransigenţi, care „nu au avut pe cine să voteze”. Aş adăuga ceva în legătură cu orfanii Partidului Democrat, membri şi simpatizanţi, dar nu am nici cea mai vagă închipuire: ce fac ei? în cine îşi investesc speranţe?

Votul raţional (nu emoţional) înseamnă un lucru simplu de tot, pe înţelesul tuturor. Atunci când am de ales (aleg să merg la urne ori să stau acasă; aleg să votez pe unul sau pe altul), mă conduc de raţiune: ce se întâmplă dacă învingătorul va fi un candidat sau altul? În situaţia de azi, în faza finală a scrutinului, nu mai poţi spune că „de mine nu depinde nimic”. Tocmai că – având în vedere scorul strâns după primul tur – rezultatul final depinde, ca nicicând altă dată, de fiecare.

Participarea sau absenţa la vot contează mult, iar votul fiecăruia pentru un candidat sau altul poate să conteze decisiv, în acest caz concret. Nu te poţi eschiva. Preşedintele va fi ales, cu voia sau fără voia ta. Şi tu, alegătorule, cel care îţi verşi necazul pe reţele, în cafenele sau la propria bucătărie, strict între „ai tăi”, eşti responsabil de această alegere, indiferent în ce formă ai pus (sau nu) umărul: l-ai săltat, l-ai aburcat, l-ai împins să cadă… ori ai refuzat să-l sprijini atunci când era pe cale să cadă, împins de alţii. Şi încă ceva. Diaspora face gesturi disperate ca să ne salveze, lumea civilizată a început să creadă că nu suntem pierduţi definitiv, de ce s-o dezamăgim?

În cazul în care ai ajuns să citești acest text, înseamnă că subiectul reflectat te-a interesat. Săptămânalul „Gazeta de Chișinău” publică în paginile sale și pe pagina web a publicației articole ce reflectă un spectru larg de probleme, scrise profesionist și echidistant de jurnaliști cu experiență. „Gazeta de Chișinău” este unul din puținele ziare rămase pe piața mediatică care face jurnalism liber și corect. Nu-l lăsa să dispară! Contribuie și tu la menținerea unei publicații libere. Acum poți face un abonament oricând și de oriunde te-ai afla. Dacă abonezi un om drag la formatul PRINT, atunci redacția îți oferă gratuit, prin poșta electronică, formatul PDF al gazetei, în fiecare zi de vineri, la prima oră. Susține „Gazeta de Chișinău” printr-un abonament în format PRINT sau PDF.

ABONAMENT

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here