Cine mestecă mămăliga politică de pe Bâc. Despre ingerințele Kremlinului în politica statelor vecine

301
0
Sursa foto: dossier.center

Subiectul pe care vi-l propunem îi vizează pe responsabilii de la Kremlin care își desfășoară activitățile pe direcția Republica Moldova. Veți afla, din materialele pe care le prezentăm, cui anume telefonează președintele R. Moldova, Igor Dodon, la Moscova, ce documente secrete transmite acesta generalului Cernov, cine sunt persoanele care lucrează în „departamentul moldovenesc” din Administrația președintelui Putin și care îndosariază materiale compromițătoare vizând oameni politici din Chișinău, Tiraspol și Comrat, scrie Dossier.center, traducere și adaptare de GAZETA de Chișinău.

Acest studiu a fost elaborat de către Centrul „Dossier” în colaborare cu Asociația Ziariștilor de Investigație RISE Moldova.

La 1 noiembrie în R. Moldova vor avea loc alegeri prezidențiale. Principalii candidați la această funcție sunt președintele în exercițiu Igor Dodon și ex-premierul Maia Sandu. Potrivit unor sondaje preliminare, opțiunea de vot pentru Igor Dodon este de 30,9%, iar pentru Maia Sandu – 19,3%. Alți concurenți importanți, înregistrați la CEC, sunt liderul formațiunii politice „Partidul Nostru”, Renato Usatîi, și fostul ministru de interne, Andrei Năstase.

Centrul „Dossier” a avut acces la mai multe documente aparținând generalului Cernov. Din ele se vede că departamentul său întocmea acum câțiva ani note informative despre unii candidați. Din nota informativă despre Maia Sandu putem afla că aceasta „s-a remarcat în cercurile de experți printr-o poziție prooccidentală fermă, prin relații strânse cu V. Filat și prin politica sa de românizare a instituțiilor de învățământ din R. Moldova. S-a pronunțat împotriva controlului pe care PDM îl exercită asupra justiției, procuraturii și a sistemului judiciar din RM. Întreține relații strânse cu factori de decizie din SUA, participă la activitățile unui ONG finanțat de americani. Occidentul consideră că ea este unul dintre candidații cu cele mai mari șanse pentru funcția de prim-ministru al RM”.

Într-o biografie a lui Renato Usatîi se subliniază în mod special vederile sale promoscovite:

R. Usatîi se manifestă constant în favoarea menținerii unor strânse relații economice, politice, culturale, spirituale și umanitare cu Rusia. Este disponibil pentru o cooperare constructivă cu partea rusă. Se pronunță pentru conservarea modului tradițional de viață al societății moldovenești și împotriva «valorilor europene», impuse de autorități, inclusiv în domeniul egalității de drepturi a minorităților sexuale. Are relații bune cu Marchel, Episcop de Bălți și Fălești.”

De altfel, în ultimul timp, atitudinea Moscovei față de Usatîi a devenit mult mai rezervată: în aprilie, anul curent, MAI al Federației Ruse l-a învinuit că ar fi fost membru al unei grupări de crimă organizată și că ar fi operat tranzacții valutare cu documente false; iar în vara acestui an a fost dat în urmărire internațională și federală. Potrivit anchetei, Usatîi a fost membru al unei grupări internaționale de crimă organizată care în anii 2013-2014 a transferat ilegal din Rusia, prin intermediul Băncii Moldindconbank, peste 500 de miliarde de ruble, în cadrul așa-zisului laundromat moldovenesc.

În ce îl privește pe Andrei Năstase, ziariștii nu au descoperit o notă informativă despre el. În arhive au găsit însă o informație detaliată despre confruntarea televizată dintre el și Ion Ceban, ambii pretendenți la funcția de primar al Chișinăului în alegerile din anul 2018:

A. Năstase este ceva mai încordat, cam încătușat, are un discurs mai dur și mai agresiv, apelând mereu la sloganuri politice. În același timp, lasă impresia că pe parcursul campaniei electorale curente a prins la curaj și e decis să învingă”, „A. Năstase dezvoltă o ritorică anti Plahotniuc care este baza prestației sale. Pe plan ideatic însă el nu e decât un balon de săpun. Cât privește carisma, I. Ceban îl depășește. În mod evident, A. Năstase mizează pe mobilizarea electoratului de dreapta și a celui proromânesc.”

Prima notă informativă dedicată președintelui R. Moldova, I. Dodon, a fost pusă pe biroul generalului Cernov în septembrie 2014. Între timp, Dodon a deținut funcțiile de președinte al Bursei universale de mărfuri, de ministru al economiei și comerțului, de parlamentar reprezentând Partidul Comuniștilor (PCRM), de președinte al Partidului Socialiștilor (PSRM):

În cercurile politice din Moldova, I. Dodon are reputația unui om politic în care nu poți avea încredere, pentru care contează doar interesul personal și propria ambiție. Potrivit materialelor „Wikileaks”, în perioada când își înainta candidatura din partea PCRM în alegerile anticipate din iulie 2009, el i-a spus ambasadorului SUA în RM că intenționează să părăsească după alegeri această formațiune politică și să creeze un nou partid de centru-stânga, care ar putea să intre în alianță cu alte forțe necomuniste pentru a alege președintele țării.”

După cum se vede, această caracterizare a satisfăcut așteptările persoanelor responsabile din Kremlin și Dodon, „cel în care nu poți avea încredere” a fost supus unei strânse monitorizări: anual, colaboratorii „departamentului moldovenesc” elaborează pentru propria conducere rapoarte amănunțite privind activitatea politicianului moldovean. Ultimul raport de acest fel, scris în decembrie 2019, seamănă mai mult cu o listă a „faptelor bune făcute de Dodon”:

La 8 iunie – în concordanță cu recomandările lui D. Kozak [reprezentantul special al Președintelui Federației Ruse pentru dezvoltarea relațiilor comercial-economice cu Moldova – „Dossier”] a renunțat la înțelegerile secrete pe care le avea cu V. Plahotniuc și a susținut semnarea de către PSRM și ACUM a acordului politic de cooperare și de formare de către ei a majorității parlamentare și a guvernului”, „la 19 iunie – într-un interviu acordat postului TV „Rossia 24”, a subliniat importanța promovării unei politici externe echilibrate și „reluarea unui dialog normal cu FR”, „la 24 august – a patronat acțiunile solemne desfășurate la Chișinău cu ocazia aniversării a 75-a a eliberării Moldovei de fascism, a avut o întrevedere cu S. Șoigu, care a venit în R. Moldova într-o vizită neoficială pentru a participa la eveniment”, „la 18 septembrie – a avut o întâlnire la Chișinău cu ministrul agriculturii al Federației Ruse, D. Patrușev [fiul șefului Consiliului de Securitate, Nikolai Patrușev – „Dossier”] în cadrul căreia a salutat reluarea activității Comisiei interguvernamentale ruso-moldovenești și semnarea Protocolului ședinței.”

Opoziția l-a acuzat în mai multe rânduri pe președintele Dodon că ar avea înțelegeri secrete cu Kremlinul, prin care el promisese să diminueze colaborarea R. Moldova cu SUA, NATO și Europa și să reorienteze vectorul politic spre Kremlin. Dodon însă a declarat repetat că el se pronunță pentru menținerea relațiilor de bună vecinătate cu UE și, în același timp, pentru reluarea parteneriatului strategic cu Rusia.

Cu toate acestea, documentele din biroul generalului Cernov arată că președintele R. Moldova și anturajul său s-au aflat sub influența Kremlinului, în mod special, în ce privește acțiunile de politică externă ale Chișinăului.

Astfel, în februarie 2019, cu trei zile înainte de a lua cuvântul la Conferința în probleme de securitate de la Munchen, Dodon a transmis generalului Cernov, prin intermediul ambasadorului rus în R. Moldova, Oleg Vasnețov, textul discursului pe care urma să-l rostească, precum și prezentarea proiectului „Marele pachet pentru Moldova” – un plan complex de acțiuni vizând reglementarea conflictului transnistrean și dezvoltarea concomitentă a cooperării cu statele din Occident, dar și cu Rusia.

Stimate Vladimir Aleksandrovici, vă expediem materialele pe care le-am primit astăzi, 12 februarie, de la președintele R., Moldova, I. N. Dodon, materiale care vor constitui esența luării sale de cuvânt la Conferința de la Munchen pentru politica de securitate din 15-17 februarie a.c.”, a raportat ambasadorul Vasnețov superiorilor săi din Staraya Ploșcead.

De la stânga la dreapta: adjunctul lui Cernov, Vladimir Bocearnikov, generalul Vladimir Cernov, coordonatorul pentru Țările Baltice, Evgheni Umerenkov, coordonatorul pentru R. Moldova, Igor Maslov, și ajutorul lui Umerenkov, Vadim Smirnov. Foto: dossier.center

Eu promovez principiul unei politici externe echilibrate. Noi vom păstra relațiile noastre cu Europa, vom respecta acordurile pe care le-am semnat cu ea, vom elabora alte acorduri, dar vom reface relațiile cu Rusia și nu vom întreprinde niciun fel de acțiuni antirusești, antieuropene sau antiamericane”, a declarat Igor Dodon trei zile mai târziu la Munchen.

În afară de aceasta, președintele Dodon, pe lângă faptul că expediază documente secrete de stat generalului Cernov, telefonează destul de des la Moscova. Conform unor date luate din istoricul apelurilor telefonice de care dispune Centrul Dossier, printre persoanele cu care a vorbit Dodon figurează Iuri Zubakov, fostul adjunct al directorului Serviciului de Informații Externe (SVR), care, în perioada anilor 2003-2004, a fost ambasador al Federației Ruse în Moldova, Grigori Karasin, fost secretar de stat al MAE al FR, Igor Șuvalov, președinte al Vneșekonombank, Gherman Gref, președinte al Sberbank, și scriitorul Aleksandr Prohanov, o persoană apropiată Kremlinului.

Printre alți conlocutori telefonici ai lui Dodon, în istoricul citat au mai fost descoperite numerele de telefon ale ofițerului SVR Serghei Skripnikov și cel al editorialistului la ziarul „The Moscow Times”, Vladimir Frolov.

Înainte de a profesa jurnalismul, V. Frolov a activat în mai multe ambasade ruse din străinătate. Din documentele de care dispune „Dossier” se vede clar că Frolov urmărește atent activitatea politică din Chișinău și întocmește sinteze operative pe care le expediază „departamentului moldovenesc”. În ce privește ofițerul SVR Serghei Skripnikov, acesta a activat sub acoperire în bordul de conducere al Companiei NTV-Mir, în prezent acestuia fiindu-i interzisă intrarea în Ucraina.

Deși are cu rușii relații strânse, Kremlinul adeseori este nemulțumit de Dodon. Astfel, în decembrie 2017, în ajunul vizitei la Moscova, Dodon i-a iritat tare pe curatorii săi când a declarat că serviciile speciale ruse conspiră împotriva sa. Potrivit surselor pe care „Dossier” le are în departamentul lui Cernov, generalul era foc și pară la aflarea acestor mesaje, calificându-l pe Dodon drept un ticălos, o portavoce a comunității LGBT. După cum se vede, în timpul unei următoare vizite a președintelui R. Moldova la Moscova, acesta a fost supus unei „convorbiri de lămurire”, după care I. Dodon nu și-a mai permis declarații de acest fel la adresa serviciilor speciale ruse.

Dar nu numai Dodon e în colimatorul agenților de la Moscova. Note informative (obiektivka sau biospravka, după cum sunt numite în sânul FSB) sunt întocmite și despre alte personaje ale politicii moldave – miniștri, deputați, primari ai orașelor sau activiști din organizațiile obștești. În lista celor urmăriți figurează 12 conturi ale politicienilor din Chișinău și altele zece – din autonomia găgăuză. Unele rapoarte conțin materiale compromițătoare și amănunte din viața intimă a acestora (din considerente etice, „Dossier” se abține să publice aceste documente.

În afară de aceasta, este urmărită cu meticulozitate activitatea și articolele semnate de ziariști, bloggeri, mesajele postate de către unii cetățeni pe rețelele de socializare. În majoritatea rapoartelor operative, sunt menționate grupurile „Bașnea Dodona” [„Turnul lui Dodon”], „Ghenii Carpat” [„Geniul Carpaților”], „Moldavski vagon” [„Vagonul moldovenesc”], „Mamalîga i carantin” [„Mămăliga și carantina”], „Hroniki zahvacennogo gosudarstva” [„Cronicile unui stat capturat”] ș.a.).

Informația colectată este analizată, după care este inclusă în notele și rapoartele operative destinate conducerii ruse. Administrația de la Kremlin urmărește cu atenție și activitățile desfășurate de ong-urile din R. Moldova, finanțate din străinătate. Astfel, în aceste rapoarte a fost găsită și o obiektivkă privind ong-ul GenderDocM, care apară drepturile comunității LGBT.

Din istoricul convorbirilor telefonice se vede că acesta sună periodic la Moscova la numerele +7903969**** și +7495980****. Centrul „Dossier” a stabilit că aceste două numere aparțin lui Igor Maslov, coordonator principal pentru Moldova, adjunct al generalului Cernov.

Sintezele lui Maslov ajung pe biroul generalului Vladimir Cernov, care mai apoi le remite la centrala SVR și șefului adjunct al administrației președintelui rus, Dmitri Kozak, responsabil pentru relațiile cu țările CSI și statele din Uniunea economică eurasiatică.

Kozak este unul dintre apropiații lui Putin. El a condus staff-ul electoral al acestuia, a activat în administrația președintelui rus și în guvern. Comilitonul lui Putin este un personaj bine cunoscut la Chișinău și la Tiraspol. În 2003, acesta s-a ocupat de reglementarea conflictului transnistreano-moldovenesc. El este autorul planului numit neoficial „Memorandumul Kozak”, document care prevedea transformarea R. Moldova într-o federație având două regiuni autonome – Transnistria și Găgăuzia. În plus, acest plan dădea Rusiei dreptul să-și disloce trupele în regiune pe un termen de 20 de ani. Opoziția de la Chișinău a desfășurat atunci acțiuni masive de protest, iar Vladimir Voronin, președinte al R. Moldova în acel an, a refuzat să semneze acordul deja parafat.

În „departamentul moldovenesc”, sub conducerea colonelului Maslov, lucrează Vasili Kașirin, Alexei Negodov, Andrei Rusakov și Svetlana Voronina. Urmează date biografice ale acestora (n. – GdC).

În ediția viitoare a GAZETEI de Chișinău vom publica detalii despre politica soft power pe care o promovează „departamentul moldovenesc” al generalului Cernov în spațiul post-sovietic și despre antrenarea minorităților și a absolvenților instituțiilor de învățământ din Rusia în destabilizarea politică din noile state independente. În continuare vă propunem analiza realizată de RISE Moldova.

Kremlinovici: O marionetă a serviciilor de inteligență ruse

Pe durata lungii sale cariere politice, deputatul, iar ulterior președintele Igor Dodon, era coordonat de așa-numitul „departament moldovenesc” de la Kremlin – structură cu care el, dar și alți politicieni din Republica Moldova, țineau legătura prin intermediari sau chiar direct.

Iar deplasările la Moscova erau un mijloc de a ține această legătură. Doar în 2016, anul în care a fost ales președinte al Republicii Moldova, Dodon a călătorit cu avionul spre capitala rusă de cel puțin zece ori.

RISE Moldova a analizat agenda întâlnirilor pe care actualul președinte a salvat-o într-un telefon BlackBerry, de care acesta s-a folosit până la mijlocul anului 2017, și prezintă, în premieră, dovezi ale contactelor pe care Dodon le-a avut cu reprezentanți ai mașinăriei ruse de propagandă și de strategii politice.

Zbor pentru a-și prezenta raportul

17 decembrie 2015. Igor Dodon, pe atunci deputat și lider al PSRM – formațiune aflată la acea vreme în opoziție, se prezintă de dimineață la ședința Parlamentului.

Deputatul, însă, nu-și face publice planurile pentru restul zilei – zborul la Moscova și întâlnirea cu Igor Maslov, unul dintre decanii serviciilor de inteligență ruse, conform datelor „Dossier. În agenda deputatului Dodon scrie scurt: „Maslov – întrevedere”.

Igor Maslov, 60 de ani. Potrivit datelor Centrului „Dossier”, este colonel al Serviciului de Informații Externe (SVR) al Federației Ruse, șef adjunct al Departamentului pentru relații interregionale și culturale cu țările străine și șef al așa-numitului „departament moldovenesc” din cadrul Administrației Președintelui Federație Ruse. Maslov este coordonatorul mai multor politicieni din Republica Moldova, inclusiv al lui Igor Dodon.

Subalternii lui Maslov au sarcina de a „supraveghea” viața politică din Republica Moldova: întocmesc note informative și rapoarte despre politicieni, monitorizează informațiile cu caracter compromițător, redactează discursurile care se referă la Republica Moldova, atât pentru demnitarii și politicienii ruși, cât și pentru cei moldoveni.

Datele analizate de partenerul RISE Moldova, Centrul „Dossier”, arată că Igor Maslov expediază notele întocmite de subalterni șefului său direct – generalului SVR, Vladimir Cernov.

Top secret – „A.P.”

18 decembrie 2015. Chiar de dimineață, agenda lui Dodon prevede o zi încărcată la Moscova.

Ora 8:30. Întrevedere cu „Krotov M. Iosifovici”. În agenda telefonică a lui Dodon, o persoană cu același nume este trecută drept „Krotov — consilier Narîskin”. În acel moment, Serghei Narîșkin era președinte al Dumei de Stat a Federației Rusiei, iar, în mai puțin de un an, urma să fie numit la conducerea SVR.

Ora 9:30. O nouă întrevedere în agenda lui Dodon. De altfel, una atât de secretă, încât este notată doar cu acronimul „A.P.”. Acesta poate fi descifrat ca: „Administrația lui Putin” sau „Administrația Președintelui”.

Ora 12:00. În agendă figurează întâlnirea cu „Loskutov Dmitri Vladimirovici”. De la finele anului 2018, Loskutov se află la conducerea întreprinderii Glavkosmos, însă în 2015 acesta era adjunctul lui Dmitri Rogozin, care la acel moment deținea funcția de vicepreședinte al Guvernului rus și cea de reprezentant special al președintelui Federației Ruse pentru Transnistria.

Anterior, RISE Moldova a dezvăluit cum, sub patronajul lui Rogozin, mai multe loturi cu ajutoare umanitare din Federația Rusă, procurate la prețuri majorate, au fost introduse prin contrabandă în Transnistria.

În 2017, autoritățile Republicii Moldova l-au declarat pe Rogozin persona non grata, acuzându-l de „amestec în treburile interne ale R. Moldova”.

Ora 13:00. Întrevedere la „Gazprom media” – concernul rus care deține postul de televiziune NTV. Întâmplător sau nu, dar cu o săptămână înainte de această vizită a lui Igor Dodon la Moscova, licența pentru retransmiterea programelor NTV în Republica Moldova a fost obținută de Exclusiv Media SRL, firmă la care Galina Dodon, soția politicianului, este angajată din 2012.

Exclusiv Media aparține deputatului socialist Corneliu Furculiță. Anterior, RISE Moldova a scris că Exclusiv Media apare într-o schemă prin care socialiștii s-au grupat în jurul unei afaceri secrete cu o companie off-shore conectată la Federația Rusă.

În seara aceleiași zile de 18 decembrie 2015, liderul socialiștilor revine la Chișinău.

Următoarea vizită a lui Dodon la Moscova este planificată pentru 24 decembrie 2015. În agenda sa este trecut un singur eveniment: „Admin. Președ”, care ar putea semnifica „Administrația Președintelui”.

Deja peste o lună, la 19 ianuarie 2016, Igor Dodon are planificată o nouă întâlnire. E vorba din nou de Igor Maslov, șeful așa-numitului „departament moldovenesc”. Vizita are loc cu o zi înainte ca Parlamentul de la Chișinău să-l voteze în funcția de premier pe Pavel Filip – în acel moment coleg de partid cu Vladimir Plahotniuc, care, cu o săptămână mai devreme, pretinsese și el la aceeași funcție.

Întrevederea cu Maslov este stabilită între 8:00 și 9:00. Pentru după-amiaza zilei, Dodon are planificată o nouă întrevedere cu „Krotov M. Ios.”. Aparent e vorba de același consilier al lui Narîșkin – viitorul șef al SVR. (În august 2017, adică peste șapte  luni, Igor Dodon, fiind deja președinte, îi va oferi lui Krotov „Ordinul de Onoare”.)

Iar pentru ora 16:00, în agenda lui Dodon apare o adresă deja cunoscută: „Adm. P.” [Administrația Președintelui].

Voiajele la Moscova

Nu am reușit să găsim nicio mențiune publică despre întâlnirile din 2015-2016 ale lui Igor Dodon cu Igor Maslov – șeful așa-numitului „departament moldovenesc” de la Kremlin, cu Mihail Krotov – consilierul lui Narîșkin, sau cu Dmitri Loskutov – adjunctul lui Rogozin.

Cert e că, doar pe parcursul anului 2016, înainte de a fi ales în funcția de Președinte al Republicii Moldova, Igor Dodon a fost la Moscova de cel puțin zece ori. Informația am extras-o din baza de date a zborurilor din Federația Rusă.

Viză de reședință la Tiraspol

În lista abonaților moscoviți din agenda telefonului lui Dodon am descoperit două numere atribuite lui Igor Maslov: +7903969**** și +7495980****. Am sunat de câteva ori la unul dintre ele și am expediat și un SMS, prin care am anunțat că suntem reporteri de la RISE Moldova și că vrem să obținem un comentariu. Maslov a citit mesajul, însă nu ne-a răspuns.

În schimb am reușit să luăm legătura telefonică cu Vasili Kașirin, cel care, potrivit actelor din „Arhiva lui Cernov”, poate fi considerat drept unul dintre coordonatorii activi ai așa-numitului „departament moldovenesc” al Kremlinului.

Vasili Kașirin: Eu lucrez la stat și îmi este interzis categoric să discut cu presa. Nu doar cu cea străină, dar și cu cea din Federația Rusă. Așa că mă scuzați…

Reporter RISE: În cadrul Administrației Președintelui [Federației Ruse] Dvs. oricum sunteți responsabil de aspecte ce țin de Moldova, deci, am putea discuta măcar despre Moldova?

Kașirin: Nu comentez. […] Cunosc foarte bine activitatea redacției voastre, o respect, însă nu pot face niciun comentariu pentru Dvs. […] Eu nu comunic cu presa.

RISE: Totuși comunicați cu politicieni din Moldova?

Kașirin: De unde știți?

RISE: Conform unor scurgeri de informații din cancelaria domnului [Vladimir] Cernov, Dvs. elaborați note de raport…

Kașirin: Gata, nu mai discut cu Dvs. Toate bune. La revedere.

În octombrie 2014, autoritățile moldovenești l-au reținut pe Kașirin pe aeroportul din Chișinău și l-au expulzat în Federația Rusă, pe motiv că prezintă un pericol pentru securitatea națională.

În acea perioadă, Kașirin era cunoscut pe ambele maluri ale Nistrului drept unul dintre experții Institutului Rus pentru Cercetări Strategice (IRCS) – o instituție subordonată Administrației prezidențiale și condusă pe atunci de general-locotenentul SVR Leonid Reșetnikov. În 2017, Reuters anunța că experții IRCS elaborau planul unei campanii propagandistice de imixtiune a Federației Ruse în alegerile prezidențiale din SUA, fapt negat atunci de noul director al institutului, Mihail Fradkov, fost șef al SVR.

Datele analizate de RISE Moldova arată că, în 2014, autoritățile nerecunoscute de la Tiraspol i-au eliberat lui Vasili Kașirin pașaportul de cetățean al autoproclamatei republici moldovenești nistrene. În acel act, Kașirin avea viza de reședință la Tiraspol, pe strada Păcii 24. La adresa respectivă e un bloc locativ, unde își are sediul juridic și „Integrarea Euroasiatică” – o organizație neguvernamentală care se ocupă de ajutorul umanitar din Federația Rusă introdus prin contrabandă în Transnistria.

Un politician al intereselor personale

În septembrie 2014, o delegație a PSRM, în frunte cu Igor Dodon, s-a întâlnit la Moscova cu Serghei Narîșkin, președintele Dumei de Stat. Conform unui comunicat de presă al formațiunii, Narîșkin a calificat PSRM drept un „partener de încredere”. Doar că, potrivit datelor Centrului „Dossier”, în aceeași lună, pe biroul generalului Vladimir Cernov a ajuns o referință despre Igor Dodon. Una deloc favorabilă, de altfel.

În cercurile politice din Moldova, I. Dodon are reputația unui om politic în care nu poți avea încredere, pentru care contează doar interesul personal și propria ambiție. Potrivit materialelor „Wikileaks”, în perioada când își înainta candidatura din partea PCRM în alegerile anticipate din iulie 2009, el i-a spus ambasadorului SUA în RM că intenționează să părăsească după alegeri această formațiune politică și să creeze un nou partid de centru-stânga, care ar putea să intre în alianță cu alte forțe necomuniste pentru a alege președintele țării.”

Marți, 13 octombrie, am transmis prin intermediul Serviciului de presă al lui Dodon o solicitare de interviu. După câteva zile, am recepționat un răspuns negativ. Ulterior am încercat să-l contactăm direct. Însă acesta nu ne-a răspuns nici la apeluri, nici la SMS-uri.

Respectiv, nu am reușit să aflăm inclusiv dacă Igor Dodon știa despre caracterizarea pe care i-o făcuseră structurile Kremlinului. Totuși, în cadrul actualei campanii electorale prezidențiale, în care Igor Dodon s-a înscris pentru a încerca să obțină un nou mandat de președinte al Republicii Moldova, unul dintre sloganurile sale sună în felul următor: «Надежный президент». În traducere directă din rusă: „Un Președinte de încredere”. Însă staff-ul său electoral a preferat o altă versiune: „Președinte responsabil”.

Preluarea textelor de pe pagina www.gazetadechisinau.md pentru formatul online se face în limita a 1.000 de semne, cu indicarea linkului activ către articolul preluat.

Instituțiile de presă, care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar edițiile tipărite vor indica „Gazeta de Chișinău” și autorul informației. Materialele de presă sunt protejate de Legea privind dreptul de autor și drepturile conexe și de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here