De ce ajung unii oameni până la suicid?

Suicidul se află în top 10 cauze ale mortalității la nivel mondial. Anual, circa 800 mii de oameni se sinucid, adică o persoană la fiecare 40 de secunde. Conform datelor Agenției Naționale pentru Sănătate Publică, în anul 2019, decesul prin suicid a survenit în cazul a 467 de persoane din R. Moldova.

Psihoterapeutul Ștefan Popov spune că, de regulă, suicidul are la bază senzații intense de lipsă de valoare și utilitate, vinovăție, sentimentul de singurătate, lipsă de iubire, înțelegere sau acceptare, senzația de a fi o povară pentru ceilalți sau de pierdere a sensului în viață, aceste senzații fiind adesea manifestate în cadrul unor psihopatologii precum tulburările depresive, bipolare sau crizele psihotice.

Pe fundalul stărilor depresive, anumite evenimente stresante (divorț, deces, dificultăți financiare, blamare și rușine socială, etc.) pot reprezenta factori declanșatori ai suicidului, dar nefiind cauze suficiente în sine. În 94% din cazurile de tentative de suicid sau suicidul comis s-a identificat cel puțin o tulburare psihopatologică.

„Îmi doream să termin cu standardele impuse de societate și familie”

„Aveam 19 ani atunci când am decis că trebuie să opresc acele chinuri emoționale prin care treceam. Relația cu prietena se încheiase neașteptat, aveam note slabe la liceu, părinții aveau așteptări prea mari, iar certurile cu ei îmi scăzuseră din stima de sine atât de mult încât nu mă mai simțeam nici susținut de nimeni, nici apt de a face ceva.

Oriunde mă întorceam dam cu nasul în eșecuri. În timp ce colegii de școală au pornit pe căi de dezvoltare, facultate, familie, joburi, eu nu-mi găseam rostul în viață. Era o seară de octombrie, după o ceartă cu tata, am luat cutia cu medicamente, m-am închis în cameră și am băgat în mine câteva zeci de pastile pe care le-am avut la îndemână.

Îmi doream să termin cu toate acele standarde care-mi erau impuse de societate și familie. Peste câteva minute, nu mai simțeam timpul, am avut amețeli, apoi m-am trezit pe patul de spital. Noroc că m-a găsit la timp sora și a chemat ambulanța. Am supraviețuit pentru că așa mi-a fost norocul, probabil. Acum, la aproape zece ani distanță, am reușit să fac multe lucruri și să mă integrez în societate. M-au ajutat foarte mult sesiunile de psihoterapie”, povestește Alex, un tânăr care în adolescență a avut o tentativă eșuată de suicid.

„Rata de suicid la bărbați e de 3-4 ori mai mare decât la femei”

„Fiecare perioadă în viața omului poate constitui un factor declanșator al unei crize emoționale în funcție de context și resurse, totuși cele mai multe cazuri de suicid au loc în perioada 15-30 de ani. Este o perioadă cu multe provocări sociale și emoționale: acceptarea și integrarea socială, realizarea unei identități personale și profesionale, găsirea unui rost și rol social, tranziția către autonomie și independență față de familie, dar și crearea propriei familii, responsabilități multiple etc.”, spune psihoterapeutul.

După criteriul de gen statisticile sunt disproporționale. Rata de suicid în rândul persoanelor de gen masculin fiind mai mare de 3-4 ori decât în rândul celor de sex feminin. „Unul dintre factorii care explică numărul mare de cazuri de suicid în rândul bărbaților este educația culturală privind vulnerabilitatea emoțională la bărbați. Bărbații își acceptă mult mai dificil așa-zisele vulnerabilități emoționale, vorbesc mai puțin despre emoții pentru a solicita un sprijin, respectiv, depășesc mai greu situațiile de criză și se auto-blamează ca nefiind „bărbați adevărați”. Un alt factor este că bărbații recurg la metode de suicid mai letale decât femeile”, explică Ștefan Popov.

Sunt necesare campanii de informare și sensibilizare a populației cu referire la suicid

„În fiecare an, pe 10 septembrie, este marcată Ziua Mondială de Prevenire a Suicidului. În acest context, centrele comunitare de sănătate mintală și centrele de sănătate prietenoase tinerilor din republică au pregătit activități de informare și psihoeducație privind semnalele de alarmă și intervențiile ce trebuie urmate în cazuri de pericol.

De asemenea, este păstrat contactul permanent cu persoanele cu depresie și alte tulburări aflate în vizorul centrelor comunitare de sănătate mintală. Contextul epidemic complică pe alocuri desfășurarea activităților cu implicarea unui public numeros. Dar centrele se adaptează situației actuale pentru a ajunge la publicul țintă”, spune pentru GAZETA de Chișinău , Constanța Popa, consultant comunicare și anti-stigma, proiectul moldo-elețian MENSANA.

Ce fac autoritățile pentru prevenirea suicidului

În 2017, a fost aprobat și este în faza de implementare Programul Național privind Sănătatea Mintală pentru anii 2017-2021, care cuprinde o serie de măsuri și acțiuni privind reforma sistemului spre unul accesibil, echitabil și care asigură continuitatea acordării suportului și incluziunea socială.

Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale realizează promovarea politicii corespunzătoare cu privire la sănătatea mintală a populației, în special a copiilor și adolescenților, prin integrarea serviciilor de sănătate mintală și serviciilor prietenoase tinerilor în asistența de medicină primară.

„În țară activează 40 de Centre Comunitare de Sănătate Mintală (CCSM) și 41 de Centre de Sănătate Prietenoase Tinerilor (CSPT) în cadrul instituțiilor de asistență medicală primară din toate raioanele și municipiile. Acestea abordează integrat și multidisciplinar promovarea și asistența în domeniul sănătății mintale și sănătății adolescenților și tinerilor. Centrele oferă atât servicii consultative multidisciplinare în domeniul sănătății mintale și organizează activități instructiv-metodice de promovare a deprinderilor de viață sănătoase pentru diverse grupuri țintă – adolescenți și tineri, specialiști, părinți, alți membri ai comunității”, explică Constanța Popa.

Cum putem identifica comportamente suicidare la persoanele care nu vorbesc despre asta?

Specialiștii spun că este foarte dificilă observarea comportamentelor suicidare la persoanele care nu vorbesc despre asta, dar totuși, în cele mai multe situații, suicidul are la bază o depresie. „Acestea se manifestă prin comportamente depresive, retragerea totală din viața socială (familie, prieteni), pierderea intereselor și a plăcerilor, schimbări intense ale stărilor emoționale, lipsa de speranță față de viitor, absența motivației de a trăi, autoagresivitate, discuții sau mențiuni despre moarte, căutarea mijloacelor pentru suicid, creșterea consumului de alcool sau expresii care nu anunță în mod direct intenții suicidare, cum ar fi: „Nimeni nu are nevoie de mine; Tuturor le-ar fi mai bine fără mine; Mă simt o povară pentru ceilalți; Simt că respir aerul altor persoane; M-am săturat să trăiesc; Cui pasă dacă mor?; În curând nu o să vă mai chinuiți cu mine etc.”, a comentat psihoterapeutul Ștefan Popov pentru GAZETA de Chișinău.

Unde se pot adresa persoanele care au gânduri suicidare

Persoanele care au nevoie de ajutor sau informație privind riscurile suicidului pot să apeleze la ajutorul specialiștilor din cadrul Centrului Comunitar de Sănătate Mintală din localitatea lor (lista poate fi accesată pe site-ul www.trimbos.md).

Psihoterapeutul Ștefan Popov îndeamnă persoanele care au simțit unele semnale din partea persoanelor dragi să fie mai receptivi la nevoile și sentimentele persoanei aflate în dificultate, să manifeste mai multă empatie, înțelegere și validare emoțională, disponibilitate de a fi alături, invitarea la comunicare și suport emoțional, să recomande persoanei să se adreseze la un specialist, iar în cazurile critice să apeleze la serviciile de urgență 112.