Votul de blam anti-Chicu poate fi repetat oricând

Opoziția parlamentară a ratat ocazia să demită Guvernul condus de prim-ministrul Ion Chicu. După ore întregi de replici acide, huiduieli, tropăieli și bătăi cu pumnul în masă, moțiunea de cenzură n-a trecut, luni, 20 iulie, de Parlament. Dar nimic nu e pierdut, afirmă constituționalistul Alexandru Arseni.

Căderea acestei moțiuni de cenzură împotriva cabinetului de miniștri nu înseamnă pierderea pârghiilor legale de a demite Guvernul. Parlamentarii pot depune oricând următoarea moțiune de cenzură. Chiar dacă deputații au plecat în vacanță, Parlamentul se poate convoca în ședință extraordinară pentru a dezbate următoarea propunere. Aflăm de la doctorul în drept constituțional, Alexandru Arseni.

Potrivit Legii privind adoptarea regulamentului Parlamentului, deputații nu pot iniția, în cadrul aceleiași sesiuni, o nouă moțiune pe același motiv. Alexandru Arseni menționează că dacă motivele sunt diferite, parlamentarii pot înainta o altă moțiune, indiferent de perioadă.

„Există posibilități de a depune o moțiune de cenzură la orice acțiune a Guvernului care, în viziunea deputaților, merită să fie supusă moțiunii. Nu se permite repetarea moțiunii pe aceleași motive. Alte motive pot servi ca moțiune și pot fi depuse chiar mâine”, explică prevederea legală Alexandru Arseni.

„Apa fărâmă piatra nu prin putere, dar prin insistență, picătură cu picătură”

Alegerile prezidențiale, care vor avea loc pe 1 noiembrie, spune Arseni, nu reprezintă niciun impediment pentru depunerea unei moțiuni de cenzură de către parlamentari. Pentru ca moțiunea de cenzură să treacă, adică să fie demis Guvernul, e nevoie de votul pro a 51 de parlamentari.

„Moțiunea de cenzură este controlul parlamentar din partea opoziției, care-i vocea poporului. Nu trebuie să caute voturi. Prin asta (n. r. – moțiunea de cenzură) se sensibilizează societatea și deputații. Oamenii văd deputații care nu votează moțiunea, iar asta înseamnă că ei sunt în cârdășie. Iată forța moțiunii. Restul sunt discuții parlamentare. Nimeni nu le interzice la fracțiuni să discute. Orice inițiativă legislativă, indiferent din care parte vine – opoziție sau majoritate, se prezumă că este în interesul societății”, spune doctorul în drept constituțional.

Mai pe scurt, opoziția parlamentară are pârghii legale, dar e necesar ca semnatarii moțiunii de cenzură să convingă alți parlamentari pentru a-și da votul împotriva Guvernului Chicu. „Apa fărâmă pietrele. Voturile se acumulează când se pune problema și destul de argumentat. Apa fărâmă piatra nu prin putere, dar prin insistență, picătură cu picătură. Poc, poc… și-n același punct. Fiecare picătură de apă e alta decât a fost prima”, exemplifică Alexandru Arseni.

„Caută-ți de treabă”

Totodată, Alexandru Arseni susține că Igor Dodon încălcă flagrant Constituția Republicii Moldova, prin declarații, acțiuni și amestecul său în moțiunea de cenzură. Potrivit lui Arseni, deputații au și funcția de a controla activitatea șefului statului.

„Pentru încălcarea prevederilor constituționale, șeful statului poate fi suspendat din funcție. Ce treabă are el cu moțiunea dacă a trecut sau nu?! El consultă fracțiunile parlamentare, atunci când desemnează candidatul la funcția de prim-ministru al Guvernului. Tot șeful statului consultă fracțiunile la dizolvarea Parlamentului. El promulgă legile, are dreptul de inițiativă legislativă și mesaje. Atât”, relevă Arseni.

Pentru demiterea Executivului au votat 46 de deputați din Platforma DA, PAS, Pro-Moldova, deputatul neafiliat Octavian Țâcu și câțiva parlamentari de la Partidul Șor.

Fracțiunile parlamentare PAS și Platforma DA au împreună 26 de deputați. Deputații de la Pro Moldova (14 deputați) și Partidul Șor (nouă deputați). Cu votul deputatului neafiliat Octavian Țîcu, opoziția parlamentară are 50 de deputați. În lipsa deputatului Ilan Șor care nu-i prezent în Legislativ, opoziția parlamentară are 49 de deputați.