Drumul spre un oraș curat. Cum se colectează deșeurile la Șoldănești

De șase ani, la Șoldănești se implementează un proiect de colectare separată a deșeurilor: hârtie, sticlă, plastic și gunoi menajer. În satele din raion au fost construite platforme și instalate tomberoane, dar procesul de separare a gunoiului decurge greu.

Localnicii nu se deprind ușor să-și selecteze deșeurile: fie că nu au educație, fie că sunt inconștienți. „Lumea ar trebui să fie conștientă. Nu-i educație. Dacă acolo scrie sticlă – pune sticlă. Tomberoanele sunt lângă mine. Într-o zi m-a indignat comportamentul unui vecin, deoarece a aruncat o vulpe moartă. Vă închipuiți?”, întreabă retoric o femeie din satul Climăuți, raionul Șoldănești, pe care-am întâlnit-o la piața din oraș.

Duminica trecută, reporterii GAZETEI de Chișinău au mers la Șoldănești, unde au vorbit cu oamenii despre problemele lor. Sistemul de gestionare a deșeurilor din Șoldănești, susținut financiar de Guvernul Germaniei, mi-a atras atenția deoarece reprezintă o soluție pentru gunoiștile neautorizate.

La piața agricolă am discutat cu Ilie din satul Salcia, raionul Șoldănești. Bărbatul consideră că „oamenii din sat nu fac mult gunoi, iar dacă-l fac atunci îl pun pe foc”. În opinia sa, oamenii au acasă mai multe crengi. Nea Ilie spune că este scumpă prestarea serviciului de gestionare a gunoiului, deoarece familia lui nu are un venit stabil. Acesta plătește lunar 40 de lei pentru patru membri (doi adulți și doi copii).

Costul lunar al serviciului este de 10 lei de persoană pentru locuitorii de la sate și 14 lei – pentru locuitorii de la orașe, iar pentru instituțiile publice și agenții economici prețul serviciului se stabilește în funcție de cantitatea de deșeuri acumulată.

Tot la piața din Șoldănești am discutat la o tejghea cu două femei care afirmă că separă gunoiul, în special plasticul și hârtia. Alta menționează că aduce la platforma de gunoi chiar și crengile copacilor. Femeile spun că prețul de 14 lei este acceptabil.

E nevoie de educație ecologică

La câțiva pași distanță, o întâlnesc pe Elizaveta Condrea, controlor la SA „Salubritate Șoldănești”. A auzit discuția despre deșeuri și mi-a zis că poate să-mi povestească cum stau lucrurile. „Oamenii nu selectează corect deșeurile. Noi explicăm, informăm populația cum se separă, dar nu se face”, spune Elizaveta.

Angajata de la „Salubritate Șoldănești” se plânge că localnicii din Șoldănești o ignoră atunci când încearcă să le vorbească despre colectarea separată a deșeurilor. „Dacă mă apropii să vorbesc cu cineva, nu-mi acordă atenție, nu ascultă ce înseamnă deșeurile reciclabile și menajere”, mărturisește Elizaveta Condrea.

Am vorbit la telefon cu Mihai Ioncu, șeful Societății pe Acțiuni „Salubritate Șoldănești”, despre dificultățile activității lor. „Colectarea ne reușește, cea separată – mai puțin”, afirmă Mihai Ioncu. Potrivit acestuia, proiectul s-a extins în 13 localități, inclusiv orașul Șoldănești.

Fiindcă separarea deșeurilor lipsește, angajații „Salubritate Șoldănești” aduc gunoiul pe teritoriul întreprinderii, unde are loc selectarea plasticului, hârtiei, sticlei și a gunoiului organic (vegetal, animalier). „Chiar dacă sunt tomberoane pentru hârtie, plastic, sticlă – unul respectă separarea gunoiului, celălalt nu o respectă. Agenții economici adună deșeurile separat”, susține Mihai Ioncu.

5-7% din deșeuri se separă

„Analiza morfologică a deșeurilor ne arată că, din tot gunoiul care se colectează, avem peste 60-70% deșeuri reciclabile. Dar azi atingem cu greu pragul de 5-7% de gunoi reciclabil. În oraș, rata de contractare a gospodăriilor este de 90%, iar în sate rata este de 70-80%. Rata e înaltă la nivel de contractare, dar, dacă vorbim despre nivelul de achitare, rata e de 50%”, menționează Mihai Ioncu.

Potrivit directorului Ioncu, mulți nu vor să beneficieze de serviciul de gestionare a deșeurilor. „Avem oameni care refuză contractarea. Spun că nu trebuie să plătească, deoarece ei nu fac gunoi. Deșeurile pe care le produc le dau pe foc sau le reutilizează. Dacă totuși semnează contractul, spun că nu trebuie să achite pentru toți membrii familiei, inclusiv pentru nou-născuți, ci doar pentru cei activi în gospodărie”, spune Ioncu.

Deși schimbarea mentalității cetățenilor se mișcă greu, cu pași mărunți, am observat că Șoldănești este un oraș curat. În acest context, Mihai Ioncu susține că totuși în ultimii șase ani au evoluat la capitolul curățenie. „Ne-am făcut în ultima perioadă mai curați. Numai prin faptul că oamenii au început să se deprindă că trebuie să plătească pentru aceste servicii, că aici se aruncă gunoiul, dar nu pe marginea râpei”, argumentează șeful „Salubritate Șoldănești”.

Lipsesc drumurile bune

„La platformele cu recipiente de plasă, se colectează plasticul de tip PET. Unde nu avem plasă – nu se colectează. Omul nu citește ce-i scris pe tomberon, vine și răstoarnă căldarea cu gunoi peste carton, PET etc. Nu putem stabili care-i persoana care face asta, deoarece sunt 20-30 de gospodării la o platformă. Cea mai bună variantă ar fi cu tomberon la fiecare gospodărie. E costisitor să dotezi cu tomberoane fiecare gospodărie. Altă problemă e mașina care trebuie să se oprească la fiecare casă, deoarece consumă combustibil, uzură etc. În sat potecile sunt înguste, iar mașina care colectează deșeuri e imposibil să meargă”.

Deșeurile reciclabile sunt furnizate companiilor de reciclare, iar cele nereciclabile sunt depozitate la poligonul din Șoldănești. „Am amenajat în oraș o platformă temporară pentru deșeurile vegetale. Stocăm deșeurile menajere și compostăm. Crengile, vița-de-vie le tocăm și facem rumeguș. Le aducem pe poligon, le tocăm, până la urmă compostul nu are preț, nu are competitivitate”, spune Ioncu.

„Suntem departe de modelul european”

„Primăria trebuie să aibă grijă ca în oraș să fie cimitir. Dar primăria nu îngroapă morții. Aceeași situația e cu deșeurile: Primăria trebuie să aibă grijă ca în oraș să fie un serviciu de gestionare a deșeurilor, să fie un loc unde să-și ducă omul gunoiul, dar la noi omul nu scoate gunoiul doar la tomberon.

El mai scoate noaptea o grămadă de crengi sau 10-20 de saci de materiale de construcție. Asta e problema cu care luptăm. Dacă unul a vrut să-și facă reparație în casă – el trebuie să-și ducă frumos deșeurile la platforma pentru construcții. Dar la noi nu-i așa”, povestește Ioncu.

Altă problemă semnalată de Mihai Ioncu constă în faptul că oamenii ascund adevărul. „Oamenii nu reflectă numărul real de membri ai familiei. Spun că-s doi, dar de fapt sunt patru”, explică Ioncu. Directorul „Salubritate Șoldănești” susține că tariful nu acoperă în totalitate cheltuielile pe care le suportă întreprinderea. „Tariful acoperă doar colectarea și evacuarea deșeurilor. La poligon se aprind deșeurile, iar asta înseamnă cheltuieli suplimentare etc.”, exemplifică directorul.

Din banii statului german au fost cumpărate platforme pentru gunoi, tomberoane, mașini specializate, echipamente și utilaje, în valoare de peste două milioane de euro. Contribuția Consiliului Raional Șoldănești în cadrul proiectului a fost de circa 10 mii de euro, comunică Guvernul Republicii Moldova.

La Șoldănești ar fi trebuit să fie construit un centru de reciclare a deșeurilor în satul Parcani, la circa patru kilometri de oraș, dar între timp, Ministerul Mediului a lansat Strategia Naţională de Gestionare a Deşeurilor, care prevede crearea până în anul 2027 a nouă depozite regionale de deșeuri menajere, inclusiv la Chișinău și Bălți, iar cel de la Parcani, raionul Şoldăneşti, nu se regăseşte în listă.