Când vor avea apeduct locuitorii din Strășeni și Călărași

Apeductul magistral Chișinău-Strășeni-Călărași ar putea fi gata abia în anul 2023. Rețeaua va asigura cu apă potabilă peste 170.000 de locuitori din raioanele Strășeni și Călărași. Pentru realizarea apeductului, Guvernul Germaniei a alocat circa 15 milioane de euro – finanțare nerambursabilă.

GAZETA de Chișinău s-a documentat în problema apei potabile din zona central-vestică a Republicii Moldova. În articolul „Avem tot mai puțină apă potabilă” am relatat despre nevoile oamenilor din satele Răciula, Călărași, și Petrești, Ungheni, care economisesc apa din cauza că fântânile seacă. Locuitorii satelor spun că abia reușesc să aibă apă pentru băut, iar pentru treburile din gospodărie adună apă de ploaie etc.

În orașul Călărași există un apeduct foarte vechi, de peste 35 de ani, prin care curge apă tehnică. „Sunt niște fântâni arteziene, dar apa este tehnică, nicidecum potabilă. Apa tehnică are culoare și miros specific. Eu nu o beau și nici familia mea. Cumpăr apă potabilă în butelii”, spune Mihail Gorincioi din Călărași.

Ajutați de poporul german

Pentru soluționarea problemei, autoritățile moldovenești au inițiat acțiuni pentru realizarea proiectului „Îmbunătăţirea infrastructurii de apă în Moldova Centrală”. Ca rezultat al Studiului de Fezabilitate, în anul 2019 a fost semnat Acordul de finanțare cu Banca de Dezvoltare a Germaniei, în valoare de 15 milioane de euro.

Din acești bani va fi construit apeductul magistral cu o lungime de peste 52 de kilometri, care, în prima etapă, va asigura cu apă potabilă circa 30 de mii de locuitori ai orașelor Strășeni și Călărași. În a doua etapă, vor fi conectate alte localități din cele două raioane, astfel încât toți cei 170 de mii de locuitori din raionale Strășeni și Călărași să aibă acces la apă potabilă, informează Guvernul Republicii Moldova.

Germania mai acordă încă 10 milioane de euro

Lucrările de construcție a apeductului magistral vor demara în anul 2021, deoarece „vorbim despre o magistrală de 52 de kilometri. Nu este o rețea internă de apă”, argumentează pentru GAZETA de Chișinău Irina Morari, specialistă în elaborarea, implementarea și monitorizarea proiectelor la Agenția pentru Dezvoltare Regională Centru (ADR Centru). Potrivit Irinei Morari, apa potabilă va veni din râul Nistru, iar apeductul magistral va fi gestionat de Întreprinderea de Stat „Apă-Canal Chișinău”.

Între timp, ADR Centru a stabilit compania care va elabora proiectul tehnic al apeductului magistral Chișinău-Strășeni-Călărași. Irina Morari susține că pentru construcția magistralei este planificată o perioadă de doi ani. „Dar în același timp proiectul presupune și proiectarea apeductului pentru localitățile din împrejurimile raioanelor Călărași și Strășeni”, menționează Irina Morari de la ADR Centru.

Proiectul prevede doar aprovizionarea cu apă potabilă, fără sistemul de canalizare. Guvernul Germaniei este dispus să finanțeze și a doua etapă care prevede construcția conductelor de apă de la apeductul magistral până în satele din raioanele Strășeni și Călărași. „La prima etapă este un contract de finanțare cu Banca de Dezvoltare a Germaniei. Pentru a doua etapă există o notă informativă din partea Guvernului Germaniei, prin care ne-au comunicat că se acordă resurse financiare suplimentare de circa 10 milioane de euro”, precizează Irina Morari, ADR Centru.

Orașul Strășeni are apeduct prin care vine apă potabilă din izvoarele satului Micăuți. Potrivit Valentinei Casian, primar de Strășeni, circa 95% dintre locuitorii orașului sunt conectați la apeduct. „Politica națională este de a folosi apele de suprafață, nu apele subterane. Este important pentru protecția surselor naturale de apă”, astfel argumentează Valentina Casian necesitatea construirii apeductului magistral.

În ultimii trei ani, aproximativ 240 de mii de oameni au fost conectați la surse de apă potabilă, arată datele prezentate de Guvernul Republicii Moldova.

Potrivit datelor Biroului Național de Statistică (BNS), 96,5% dintre gospodăriile din Chișinău sunt conectate la apeduct și 96,7% la sisteme de canalizare. În zonele rurale discrepanțele față de capitală sunt majore: accesul gospodăriilor la apeduct variază între 68,2% în zona de sud și 39,2% în zona de nord, conform BNS.