Acasă la ultimul olar de ceramică neagră

2740
0
Mâinile meșterului popular Zaharia Triboi în timp ce învârtea roata olarului. Foto: Natalia Munteanu

Este singurul olar din Republica Moldova, care mai confecționează vase din ceramică neagră. Vorbim despre meșterul popular Zaharia Triboi din satul Ciorești, Nisporeni.

Susține și tu presa! Abonează-te la o sursă de informare independentă. Acum e simplu, intră pe

ABONAMENT

Duminica trecută, am fost acasă la olarul Zaharia Triboi. Ne-a întâlnit la poartă. Iar casa meșterului, încă nefinisată, poartă amprenta trecutului – are oale pe fațada locuinței și gard din nuiele. Când am intrat în atelier meșterul frământa lutul. „Iaca așa. Aproape 40 de ani am frământat lutul cu mâinile, iar la bătrânețe am câștigat un agregat japonez, special pentru treaba asta. Și-apoi zic că americanii sunt răi. Iaca rușii, cât de buni au fost, dar nu fac așa ceva. Dar USAID, poftim!”, spune Zaharia Triboi.

Facerea vaselor începe cu aducerea argilei din adâncimea pământului. Meșterul Triboi folosește humă. „Lutul se ia de la adâncimi, din fântâni. Când sapă lumea fântâni, scoate lut albastru, humă care se înnegrește bine, nu crapă, lucește, rezistă la temperatură – mai multe în una”, explică nea Zaharia.

Olarul Zaharia Triboi la poarta casei sale. Foto: Natalia Munteanu

Zaharia Triboi lucrează cu humă deoarece aceasta este rezistentă. „Lutul are capriciile lui, mai crapă. Dar ăsta din fântâni nu crapă 100% și rezistă la temperaturi înalte. Se spune că-i lutul sarmaților”, subliniază Zaharia Triboi. Potrivit DEX, sarmații făceau parte din vechea populație indo-europeană nomadă, înrudită cu sciții, care a populat teritoriile din jurul Mării Negre și a fost asimilată de slavii vechi, de geto-daci etc.

Povestea meșterului popular de la Ciorești

După ce a frământat huma, Zaharia Triboi a început să o învârte la o roată de olărit, periodic udându-și mâinile uscate. În timp ce învârtea la roata olarului, Zaharia Triboi ne povestea cum a început să facă oale de lut.

„Povestea asta a mea de succes îi tare veche. A început în anul 1983. Eu atunci mi-am găsit nevastă. Ea terminase Farmacia și au trimis-o să lucreze la spitalul din Ungheni. Și m-am dus și eu la Ungheni. Dragostea numai unde nu ne poartă. Am lucrat la Ungheni la Fabrica de covoare ca pictor decorator vreo 2-3 luni. Apoi am dat de un anunț al Fabricii de Ceramică Ungheni. Aveau nevoie de goncear (trad. rusă – olar).

Roata olarului se învârtește. Foto: Natalia Munteanu

Am crezut că le trebuie om la ars oale, dar nu la făcut. Dacă de mic mă jucam cu lutul, m-am dus. Arzând oale, oi deprinde și altceva. Cred că ăsta mi-a fost norocul. M-am dus în secție și mi-au arătat ce-i asta, iar eu mă uitam ca la spectacol. Era acolo un moș, Feodor Landa, care m-a învățat olăritul în mare parte. Era ucrainean din Nicolaevca, sat de olari din raionul Ungheni”, povestește Zaharia Triboi.

Descoperirea ceramicii negre

După trei ani de muncă la Fabrica de Ceramică, în 1986, Zaharia Triboi a revenit în satul Ciorești. Pe atunci, el încă nu știa de existența ceramicii negre. A văzut-o prima dată la Chișinău. „Lucram la Fondul de arte și acolo prima dată am văzut ceramică neagră. O aduceau din Cernăuți. Republica Moldova a avut multă ceramică neagră.

„La Cinișeuți, raionul Rezina, un sat întreg lucra ceramica neagră. Când a venit bolșevismul, nu a uitat nici de dânșii. S-au dus și i-au dărâmat. Din vreo 90 de meșteri populari n-a rămas niciunul. Au rămas olarul Constantin Zingaliuc și tatăl lui Iurie Caminschi (pictor heraldist – n. r.), care făceau jucării de suflat, dar au decedat”, precizează Triboi.

Însușirea deosebită a vaselor de la Ciorești

Unicitatea vaselor de lut de la Ciorești este dată de culoarea neagră, care se obține prin ardere în cuptoare închise ermetic. „Închidem ermetic cuptorul și lăsăm vasele pe vreo trei zile acolo. Să se stingă focul singur. Dacă nu-i aer, lemnele fumează acolo și fumul intră în porii lutului, care rămâne acolo”, explică Zaharia.

Olarul Zaharia Triboi în atelierul său de ceramică. Foto: Natalia Munteanu

Ceramica neagră e deosebită prin faptul că lucrul asupra ei este migălos, precizează Zaharia Triboi. „Are haina ei specifică, decorul, am în vedere. La ceramica obișnuită ești mai liber, dar aici e un ornament specific, pe care-i bine să-l păstrăm. Mai fac și alte neamuri ceramică neagră, dar nu o ornamentează ca noi. Asta îi adaugă valoare”, sfătuiește meșterul popular.

„Asta e o ploscă, de pus la brâu, ține rece ca burluiul. Chiar dacă stai în soare, băutura nu se încălzește ca în plastic. Aici avem elementele: simbolul nesfârșitului, calea lactee, spirala, șarpele, câmpul arat. Vasul se ornamentează cu piatra. Nu se folosesc chimicale. Este ceramică eco”, își prezintă lucrările Zaharia Triboi.

Ceramică neagră se mai face la Marginea, o localitate din județul Suceava, România. Potrivit meșterului Triboi, ceramica neagră de Marginea se aseamănă mult cu cea din Basarabia. „Nu le-a părut chiar bine că a mai apărut un centru de ceramică neagră. Dar e concurență până la urmă”, se consolează nea Zaharia.

Cum păstrăm vasul de lut

După câteva minute de modelat, bucata de humă s-a transformat într-o oală de toată frumusețea. Farmecul vaselor meșterite de Zaharia Triboi e că au culoare neagră și ornamente tradiționale. „Un vas din ceramică neagră ține și o mie de ani dacă-i îngrijit bine. Nu-l stricați”, ne sfătuiește olarul. Oala de lut nu se pune direct pe plita de gaz, deoarece crapă. „O pui numai o dată, și-ndată ți-ai luat la revedere. În rolă, cuptor, microundă se poate”, ne sfătuiește Zaharia Triboi.

Vasul meșterit din bucata de humă. Foto: Natalia Munteanu

În perioada sovietică nu se încuraja păstrarea artei tradiționale. Meșterii populari erau interziși, bolșevicii le distrugeau obiectele de lut și cuptoarele de ars. „Cei trimiși de regim veneau la casele lor, le stricau cuptoarele, oalele și-i trimiteau la fabrică să lucreze, nu acasă. Să nu fie „dușmani ai poporului”, dar să fie împreună cu poporul. Așa lucrau pe atunci olarii”, își amintește Zaharia Triboi despre perioada comunismului.

„Din humă Creatorul ne-a făcut”

Acțiunile bolșevicilor au influențat educația publicului din Basarabia, inclusiv în materie de meșteșuguri strămoșești. „În România publicul este mai educat în domeniul acesta. Meseriașii n-au fost interziși, au lucrat meșterii și pe timpul lui Ceaușescu. El le făcea cooperative, dar lumea lucra. Chiar ceramică neagră exportau în Europa”, mărturisește olarul Zaharia Triboi.

Casa olarului este gata oricând să primească turiști. „Nu pot să înaintez pretenții: nu veniți mâine, poimâine. Poate nici omul nu poate în fiecare zi. Suntem gata, poate uneori nu chiar. Dar cum ne găsește timpul, așa-i, ce să facem?…”

Olarul Zaharia Triboi are doi copii. „Adrian e olar, campion olimpic la Jocurile Delfice, în domeniul culturii. A luat medalia de aur la Saratov, zice: „Tată, am medalie de aur”. Bravo, îi spun, dar cred că-i o glumă. „Nu tată, e adevărat!” Fata e doctoriță”, se laudă Zaharia Triboi. Fata a mers pe urmele mamei, iar băiatul pe ale tatei.

La final, olarul Zaharia Triboi ne-a recitat o poezie, creație proprie: „Din humă Creatorul ne-a făcut./ Ne-a insuflat cu suflet și ne-a dat și zile. Cât frământa-vom boțul cel de lut/ Ne-om prelungi obârșia, copile”.

În cazul în care ai ajuns să citești acest text, înseamnă că subiectul reflectat te-a interesat. Săptămânalul „Gazeta de Chișinău” publică în paginile sale și pe pagina web a publicației articole ce reflectă un spectru larg de probleme, scrise profesionist și echidistant de jurnaliști cu experiență. „Gazeta de Chișinău” este unul din puținele ziare rămase pe piața mediatică care face jurnalism liber și corect. Nu-l lăsa să dispară! Contribuie și tu la menținerea unei publicații libere. Acum poți face un abonament oricând și de oriunde te-ai afla. Dacă abonezi un om drag la formatul PRINT, atunci redacția îți oferă gratuit, prin poșta electronică, formatul PDF al gazetei, în fiecare zi de vineri, la prima oră. Susține „Gazeta de Chișinău” printr-un abonament în format PRINT sau PDF.

ABONAMENT

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here