Avem tot mai puțină apă potabilă

238
0
Fântână din satul Răciula, Călărași. Foto: Natalia Munteanu

Apa nu este bună de băut în peste 80% din fântânile din Republica Moldova, care reprezintă sursa principală de apă potabilă în sate. Circa 51% din satele moldovenești nu sunt conectate la rețelele de alimentare cu apă, iar multe dintre sistemele existente sunt învechite, arată datele Biroului Național de Statistică (BNS).

GAZETA de Chișinău a fost în două sate din partea central-vestică a Republicii Moldova și a aflat despre problemele oamenilor legate de apa potabilă din localitate. Satul Răciula, raionul Călărași, are 2054 de locuitori. În sat nu există apeduct. Fântânile sunt singura sursă de apă pentru localnici. „Apa conține nitrați și piatră. Asta-i moarte lentă. Doar la grădiniță apa e bună de băut. Cei care au bani cumpără apă îmbuteliată”, aflăm de la vânzătorul magazinului din satul Răciula.

Calitatea apei potabile, care nu corespunde normelor sanitare, nu este singura problemă din satul Răciula. „În partea din deal a satului este foarte puțină apă. Nu ajunge nici pentru băut. Fântâni sunt, dar nu-i apă”, spune vânzătorul din sat. Problema apei ar putea fi rezolvată dacă s-ar găsi 14 milioane de lei pentru construcția unui apeduct. „Dar cine să ofere 14 milioane de lei?!”, întreabă localnicul.

Seacă fântânile într-un sat din Călărași

Gicu este un locuitor al satului Răciula care trăiește în partea din deal. Bărbatul și-a cumpărat cu 500 de euro un rezervor de cinci tone, pe care-l umple cu apă. „Apa din rezervor o păstrez pentru spălat hainele, vesela etc., iar de băut iau apă de la grădiniță sau de la fântâna din vale. Plătesc un șofer și-mi aduce periodic apă. În general, nu-i apă în sat. Toți oamenii care locuiesc pe povârniș duc lipsă de apă”, spune Gicu.

Aflăm de la Foma că, de fapt, câteva sute de familii din Răciula au probleme cu apa. „Într-adevăr, apa nu-i una dintre cele mai bune, dar nu știu care-i cauza. Pe timpuri erau multe vite și cai, dar apa nu era rea. Dar acum sunt puține animale, iar apa e rea. Oamenii iau apă de la fântâni. O beau așa cum este. Apeduct este doar la grădiniță”, afirmă bărbatul.

S-a estimat că în Republica Moldova aproximativ 15-20% din incidența de diaree acută și hepatită A, circa 22-25% din bolile gastrointestinale și 100% din incidența fluorozei dentare sunt cauzate de apă, scrie într-un comunicat al Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD Moldova).

Peste limita apeductului din Petrești

Localitățile Republicii Moldova au nevoie de apeducte pentru a fi aprovizionate cu apă. Satul Petrești, raionul Ungheni, are 3802 de locuitori, conform recensământului din anul 2004. Petrești este conectat la apeduct din anul 2006. După ce s-a majorat numărul gospodăriilor conectate la acest apeduct, oamenilor nu le ajunge apă.

„Nu prea este apă. Nu știm care-i cauza. Dimineața este apă, iar seara nu-i. Mă trezesc la ora 4-5 dimineața ca să spăl hainele. Nu pot uda în grădină. Problema apei nu ține de anotimp”, spune Mariana pe care am întâlnit-o pe drumul din sat.

Iurie este inginerul apeductului din Petrești. Bărbatul spune că, inițial, apeductul a fost proiectat pentru un număr mult mai mic de gospodării, iar mai târziu numărul celor care au vrut să se conecteze la rețeaua de alimentare cu apă s-a mărit de două ori.

„Apeductul a fost proiectat pentru 300 de locuitori, grădiniță și școală. Ulterior, s-au mai conectat încă 500 de gospodării. Problema e sezonieră. Toamna-iarna ajunge apă, iar primăvara-vara nu ajunge. E nevoie de surse suplimentare de apă. Apa izvorăște de la o adâncime de peste 20 de metri. Apa e bună”, explică inginerul Iurie.

Oamenii au dreptul la apă potabilă

Și administratorul apeductului, Serghei Nistiriuc, menționează că în prezent la sistemul centralizat de apă ar fi conectate circa 900 de gospodării. „Țeava are diametrul de 32 de centimetri. Inițial, a fost planificată pentru mai puține gospodării, dar acum s-au adăugat. Soluția este să se facă un apeduct nou. Să schimbăm toate țevile din sat”, explică Serghei Nistiriuc. Distanța de la sursa de apă este de un kilometru.

„Cel sătul pe cel flămând niciodată nu-l crede”, subliniază Nistiriuc, făcând referire la un om care utilizează multă apă și nu-i pasă de cei care rămân fără ea. „Este un om care suge cu pompa toată apa din mahala. Are 20 de ari de iarbă, o udă, își permite să plătească. Oamenii își permit să trăiască bine. Vecinul lui nu are posibilitate să cumpere pompă. Nu avem putere legislativă să sancționăm. La noi problema cu apa este seara, vara, în partea de sus a satului”, afirmă Serghei Nistiriuc.

Satul Petrești are peste o mie de gospodării. Potrivit lui Nistiriuc, ceilalți consăteni folosesc apa din fântâni. Capacitatea apeductului este de 300 de metri cubi pe zi, aflăm de la Serghei Nistiriuc. „Circa 80% dintre gospodăriile conectate la apeduct au instalate pompe”, spune bărbatul.

La Primăria Petrești l-am cunoscut pe inginerul cadastral Veaceslav Smerea care susține că atunci „când a fost câștigat grantul pentru apeduct, mulți oameni au zis că nu vor apă”. Ulterior, localnicii s-au răzgândit. „Ei au spus că vor apă. Noi (n. r. – autoritățile locale) trebuia să-i conectăm”, menționează Smerea.

Lipsa resurselor financiare și izvoarele prea adânci sunt cele mai importante probleme la Petrești. „La consiliul local se vorbește să deschidem un izvor în valea satului, dar nu-s bani. E o sumă mare de bani. Nu avem apă destulă. Apa izvorăște la o adâncime de 30 de metri. Am vrut să tragem apă de la Ungheni, din râul Prut, dar ne costă 3 milioane de lei. Nici în Prut nu este apă. Dacă va fi așa secetă, să știți că Ungheniul ar putea rămâne fără apă, chiar dacă la Costești-Stânca au construit barajul”, consideră Veaceslav Smerea.

Inginerul cadastral denotă că oamenii utilizează apa din subteran pentru a iriga grădinile, deși aceste resurse de apă trebuie păstrate doar pentru consumul populației. „Unii nu înțeleg că apa nu se folosește la udat”, observă Veaceslav Smerea.

Apa subterană nu este bună pentru irigare, atenționează ecologistul Alecu Reniță. Potrivit ecologistului, utilizarea apelor subterane pentru irigare are un efect negativ asupra calității solului. Motivul ar fi conținutul ridicat de săruri. Alecu Reniță atenționează că apa subterană trebuie păstrată pentru populație.

Calitatea apei potabile din circa 61% de apeducte și aproximativ 84% din fântânile din Republica Moldova nu corespunde normelor sanitare după componența chimică, arată rezultatelor investigațiilor de laborator, efectuate de Apă-Canal Chișinău.

În Republica Moldova sunt alimentate cu apă 53 de orașe și 721 de localități rurale. Conform BNS, circa două milioane din populația R. Moldova au beneficiat de servicii de alimentare cu apă. Cei mai mulți oameni deserviți de sistemele de alimentare cu apă sunt în Chișinău (88,1%), UTA Găgăuzia (78,4%), urmate de regiunile de Sud (64,4%), Centru (49,7%) și Nord (43,9%).

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here