„Ploile nu vin în pustiu”. Seceta ne dictează măsuri pragmatice urgente

1293
0
Undeva în satul Micăuți, raionul Orhei. Foto: Mihail Postolachi

Într-o lume cu temperaturi tot mai ridicate și ploi tot mai rare, împădurirea și conservarea solului sunt factorii care pot stopa seceta. Republica Moldova se confruntă în ultimii cinci ani cu o accentuată secetă hidrologică, ceea ce ar putea determina scumpirea pâinii.

Efectele secetei se văd pe câmp, iar de ploaie depind afacerile fermierilor și hrana populației. Pentru a înțelege mai bine cum se face agricultură când natura e tot mai imprevizibilă, iar schimbările climatice tot mai accentuate, am vorbit cu mai mulți producători agricoli din Republica Moldova. „Seceta permanentă din ultimii cinci ani a dus la insuficiență de umiditate”, susține pomicultorul Valentin Chilat Cornaci.

Pomicultorul din satul Bârnova, raionul Edineț, menționează că „au mai fost ani fără zăpadă, dar nu după atâția ani de secetă la rând”. Din lipsa resurselor de apă, anul acesta, vor fi mai puține mere, față de anul trecut. Salvarea vine prin împădurire. „Dacă nu se va investi în silvicultură, atunci vor fi mari probleme. Avem nevoie de multe păduri, lacuri. Ploile nu vin în pustiu”, spune Chilat Cornaci.

Schimbările climatice forțează fermierii

„Plantele nu se dezvoltă, nu au creștere. Râurile și lacurile au secat. Nu avem de unde lua apă. Este o catastrofă. Chiar dacă are cineva sistem de irigare – nu-i apă”, afirmă cu îngrijorare fermierul Gheorghe Trifan din satul Sipoteni, raionul Călărași. Producătorul agricol cultivă mure care au fost afectate de înghețuri. Trifan afirmă că e nevoie „de pus amenzi foarte mari celor care dau foc vegetației uscate de prin livezi, imașuri etc.”.

De la cireșarul Victor Rovenco din satul Olănești, raionul Ștefan-Vodă, aflăm că nivelul apei în Nistru a scăzut. Agricultorul spune că grâul, orzul și porumbul sunt printre cele mai afectat culturi. „Grâu e posibil să nu avem. Mulți fermieri nu vor să semene floarea-soarelui și porumb. Pâine o să avem, dar va fi scumpă, prețurile vor crește. O să importăm făină. Situația este grea”, notează Rovenco.

Dăm alarma

În satul Jora de Mijloc, raionul Orhei, au înghețat cireșele și caisele fermierului Mihai Savin. Rămânem tot pe meleagurile Orheiului. În satul Mălăiești, unde Igor Ivanov deține livezi de mere și terenuri însămânțate cu grâu. „Grâul și orzul sunt pierdute. Anul trecut, am adunat 5-6 tone de grâu de pe un hectar, dar anul ăsta voi recolta o tonă de grâu de pe un hectar. Zonele de centru și sud sunt cele mai critice. La nord sperăm că vor avea grâu”, estimează producătorul agricol Igor Ivanov.

Fermierul Ivanov are o părere diferită de cea a ministrului Agriculturii, Ion Perju, despre consecințele secetei. Potrivit ministrului, sunt compromise doar 10% din suprafața totală de grâne. „Eu văd că practic toată suprafața de grâu o întorc”, notează Igor Ivanov.

Ministrul Agriculturii a menționat la Publika TV că seceta a afectat unele regiuni din Republica Moldova, iar situația s-ar putea agrava dacă în timpul apropiat nu vor cădea ploi. „Nu știu ce analiză fac ei (n. r. – Ministerul Agriculturii). Clar că ei știu situația de la nord și sud. Eu văd că, în zona de centru, practic grâu nu va fi”, conchide Ivanov.

Totodată, Ministerul Agriculturii a anunțat că va merge prin republică pentru a evalua starea semănăturilor de toamnă și pentru a observa cum se dezvoltă culturile cerealiere.

„Agricultorii sunt ca doctorii”

Tudor Darii este legumicultor în satul Chetrosu, raionul Drochia. Fermierul cultivă legume bio, are sistem de irigare prin picurare, unde consumul de apă este de 4-5 ori mai mic decât se consumă prin sistemul de irigare de înaltă presiune. „Din primăvară și până acum, apă în iaz nu s-a acumulat. Încă n-am udat, dar în iaz apa a scăzut. Dacă nu va ploua, în iulie nu vom avea apă”, spune Tudor Darii.

Agronomul Tudor Darii afirmă că, pentru a diminua consecințele secetei, sunt necesare „lucrări de menținere a apei în sol”. Apa poate fi menținută în pământ prin afânare. „Trebuie să minimizăm lucrările, să răscolim solul la minim. Să omitem emanarea de carbon în atmosferă. Arând pământul, eliminăm carbonul, poluăm aerul și stimulăm încălzirea globală. Să ne dezicem de minerale și îngrășăminte care poluează. Solul este un organism viu. Din sol trebuie să iei cât ai dat și un pic mai puțin. Acum 20 de ani, humusul în sol era de 6%, acum avem 4%. Bonitatea solului scade drastic”, explică Darii.

Agricultura viitorului

În satul Roșu din raionul Cahul este un tânăr care promovează agricultura ecologică. „Ploile sunt atrase de păduri. Trebuie de plantat fâșii forestiere de 20 de metri, pe toate lanurile agricole, în raza de 100 de metri. Plantăm soiuri sălbatice, fără altoire. Dar vorbim și despre tei, salcâm, arbuști, pomi fructiferi”, sfătuiește Constantin Furtună. Tânărul fermier încurajează consumul de produse de sezon.

Schimbările climatice sunt forțate de mâna omului. Nu e niciun fel de ciclu natural care se manifestă într-o anumită perioadă, denotă ecologistul Alecu Reniță, președintele Mișcării Ecologiste din Republica Moldova.

„Râurile Nistru și Prut nu mai aduc cantități mari de apă, deoarece în munții Carpați s-au produs niște schimbări dramatice. Începând din 1985, s-au făcut defrișări masive, iar munții Carpați sunt depozitul de apă al întregii regiuni, inclusiv pentru Nistru și Prut. Seceta hidrologică este legată în primul rând de faptul că volumul de apă pe care îl aduc râurile Nistru și Prut este mică, iar asta duce la scăderea nivelului de apă subterană, la secarea râurilor”, spune Alecu Reniță.

Altă problemă semnalată de Alecu Reniță este „hidrocentrala de la Novodnestrovsk, care reține o cantitate uriașă de apă. E vorba de 3 miliarde de metri cubi. Toate luate împreună ne dau un tablou pe care-l avem azi în Republica Moldova și care-i legat de ceea ce numim noi secetă hidrologică”, spune ecologistul.

Cum putem opri răspândirea secetei

„Cel mai important factor este împădurirea. Zonele împădurite, chiar și când nu plouă, ele păstrează o cantitate mare de apă. În Republica Moldova, fondul forestier se apropie de 12%, dar în realitate avem vreo 8% de pădure. Ar trebui să avem măcar 25% și 10% de arii protejate de stat”, declară Alecu Reniță.

Sistemele de irigare nu rezolvă problema secetei din țară. „Ei (n. r. – autoritățile și agricultorii) trebuie să înțeleagă că poți face o sumedenie de rețele de irigare, dar problema de bază e de unde iau apă! Câtă apă are Nistrul? Ei habar nu au. Apa este prioritară. Nu doar pentru agricultură. Dacă Chișinăul rămâne fără apă, nimeni nu va vorbi despre agricultură”, afirmă ecologistul Alecu Reniță.

Fluviul Nistru asigură cu apă potabilă opt milioane de cetățeni ucraineni și moldoveni. Apele subterane nu pot fi folosite pentru irigare, atenționează Alecu Reniță, deși se fac unele presiuni pentru a permite. Acestea trebuie păstrate pentru populație.

Pâinea ar putea fi mai scumpă la toamnă, prognozează Viorel Chivriga de la IDIS Viitorul. Potrivit lui Chivriga, vor exista probleme cu majorarea stocurilor de cereale, chiar dacă exporturile au fost sistate. O situație similară este înregistrată în toate statele din regiune, care au interzis exporturile de produse cerealiere.

PPDA susține că seceta poate fi comparată cu cea din anul 1947. Andrei Năstase a declarat că Republica Moldova se confruntă cu cea mai mare secetă de la independență. PPDA cere Guvernului să declarare stare de urgență în agricultură și să întreprindă măsuri, printre care suplinirea fondului de rezervă cu 500 de milioane de lei și să cumpere câte 150 de mii de tone de grâu și porumb.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here