Costul creditului de la ruși

Un document al Departamentul de Stat, publicat de Wikileaks, dezvăluie condițiile în care voia Putin să acorde în 2009 un credit de 500 de milioane de dolari Moldovei

Republica Moldova tinde spre o izolare evidentă în raport cu partenerii săi de dezvoltare. Suspendarea asistenței financiare externe obligă guvernul prorus de la Chișinău să caute credite opace la ruși. Un document al Departamentul de Stat, publicat de Wikileaks, dezvăluie condițiile în care voia Putin să acorde un credit de 500 de milioane de dolari R. Moldova în 2009. Mai exact, Kremlinul voia atunci cele 35,3% din acțiunile pe care le deține statul la Moldovagaz.

„Dialogul politic cu Occidentul este aproape inexistent”, susține directorul de program la Expert-Grup, Sergiu Gaibu. „Statele civilizate nu pot să acorde sprijin financiar unor regimuri care încurajează corupția și tendințele antidemocratice, altminteri sunt sancționate de cetățenii lor.”

„Niciun investitor serios nu va veni în Moldova în condițiile unei izolări politice”, afirmă analistul economic al Transparency Internațional, Veaceslav Negruță. Fostul ministru subliniază că această izolare „lovește în bunăstarea cetățenilor prin faptul că, în condițiile unei penurii de investiții, aceștia nu își mai pot câștiga banii acasă”.

În același timp, Republica Moldova s-a pomenit cu o gaură bugetară imensă în urma pierderii accesului la granturile acordate de partenerii de dezvoltare. Potrivit expertului de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, Moldova nu a reușit să își restabilească relațiile cu partenerii de dezvoltare după furtul miliardului.

„În 2014, R. Moldova a înregistrat cel mai mare suport sub formă de granturi – 4 miliarde de lei. Dacă nu ar fi ratat această sursă de finanțare, ar fi obținut în ultimii cinci ani 20 de miliarde de lei doar din granturi.”

Moldova nu a reușit să își refacă relațiile cu Occidentul

Trebuie spus că pierderile financiare au fost provocate în principal din cauza corupției și a deciziilor antidemocratice luate în timpul guvernării Partidului Democrat.

„În 2018, R. Moldova a avut cel mai mic suport din granturi în valoare de 0,3% din PIB. În anul curent, R. Moldova a reușit să obțină doar două milioane de lei din granturi. Prin urmare, nu avem un suport financiar extern. Din mijloacele financiare interne, Moldova poate doar să subziste, dezvoltarea este imposibilă fără asistența financiară externă”, a relevat expertul Ioniță.

„Aceste costuri politice se vor preface în costuri sociale”, observă comentatorul Anatol Țăranu. „Oamenii de știință din Republica Moldova achită deja costurile izolării politice promovate de Igor Dodon și guvernul său. De exemplu, la Institutul de Istorie al Academiei de Științe au pornit deja epurările de cadre. A fost redus la jumătate numărul de cercetători.”

Austeritate financiară sau dezmățul lui Popovici

Anatol Țăranu este angajat al acestei instituții de cercetare. „R. Moldova a intrat deja în austeritate financiară, afirmă Țăranu, din cauza politicii sale de izolare cu partenerii de dezvoltare”.

„Prima pătură care suportă această izolare este intelectualitatea națională. Evident că primul motiv este penuria financiară, iar cel de-al doilea motivul ideologic”.

În același timp, o cercetătoare a Institutului de Cercetări Juridice, Politice și Sociologice a Academiei de Științe, Aurelia Peru, a anunțat miercuri pe pagina sa de Facebook că 30 cercetători științifici – doctori în știință, doctori habilitați, profesori ai acestei instituții – „vin să completeze armata de șomeri”.

A întreprins deja Guvernul acțiuni de austeritate bugetară sau avem de-a face cu răfuieli ordinare dirijate de ministrul Educației, Culturii și Cercetării, Corneliu Popovici, împotriva instituțiilor care adăpostesc oameni de știință critici la adresa guvernului prorus și a președintelui Igor Dodon?

Probleme de colectare a veniturilor

Expertul Veaceslav Ioniță estimează că anumite probleme financiare la guvern au fost determinate de colectarea unor venituri la sfârșitul anului trecut. „Din această cauză, în lunile ianuarie-martie este dificil pentru executiv să își onoreze unele obligații.”

În aceste condiții, comentatorul politic Anatol Țăranu susține că guvernul a preferat să economisească pe seama intelectualilor și, în același timp, să îi pedepsească pe aceștia pentru convingerile lor naționale.

La început de mandat Igor Dodon și guvernul său promitea „proiecte majore pentru infrastructură”. „PSRM și eu avem șansa să transformăm Moldova într-un șantier imens”, spunea Dodon în noiembrie 2019 la posturile sale de televiziune.

În noiembrie 2019, premierul Chicu a vizitat Moscova, unde a solicitat un credit în valoare de 500 de milioane de dolari, spunând că Chișinăul va lua o pauză în colaborarea cu Fondul Monetar Internațional.

De asemenea, Dodon spunea că banii rușilor vor fi cheltuiți pentru construcția drumurilor, ceea ce va duce la „mii de locuri de lucru” și la „o importantă creștere economică”.

Creditul de la ruși, guid pro quo

Condițiile de creditare nu sunt cunoscute, însă Dodon a insistat că nu ar fi mai rele decât cele contractate din partea Băncii Europene pentru Investiții și Băncii Europene pentru Reconstrucții și Dezvoltare.

„În ce privește creditul Federației Ruse, despre care se vorbește atât de intens, nu aș miza în genere pe el, opinează directorul de program la Expert-Grup, Sergiu Gaibu, deoarece Rusia însăși se confruntă cu problema pensiilor. Până în prezent, nu am observat nimic concret în afară de discuții.”

La rândul său, expertul Veaceslav Negruță a declarat despre creditul din partea Federației Ruse că Igor Dodon, ministrul Economiei în 2009, știa despre o listă de active solicitată de Federația Rusă drept garanție pentru obținerea unui credit.

În iunie 2009, după protestele violente din aprilie, Vladimir Voronin se străduia din răspunderi să obțină 500 de milioane de dolari de la ruși, bani promiși de Putin pentru drumuri. Președintele Voronin a călătorit la Moscova pe 22 iunie 2009, pentru a participa la o comemorare a atacului Germaniei Naziste asupra URSS.

Potrivit unui document al Departamentului de Stat al SUA, publicat de Wikileaks, inițial, trebuia să îl însoțească pe Voronin în această vizită prim-vicepremierul și ministrul Economiei și Comerțului, Igor Dodon, și ministra Finanțelor, Mariana Durleșteanu. În ultimul moment, Dodon a rămas la Chișinău.

Ulterior, în cadrul unei conferințe de presă, Dodon a menționat privatizarea sectorului energetic drept o cale pentru a suplini creșterea deficitul bugetar.

„Se știe că rușii sunt interesați în Moldova de rețeaua de distribuție și de conducta de tranzit. Gazprom deține deja 50+1 acțiuni ale companiei de distribuții Moldovagaz și controlează cele 13% ale Transnistriei. În paralel, Rusia poate să propună iertarea datoriilor Moldovei în schimbul achiziționării acțiunilor rămase”, se menționează în aceeași sursă.

Banii promiși de ruși nu au mai venit, iar Voronin a pierdut alegerile.

Sursa: tass.ru