Noi pentru ce am luptat?

1126
0
Foto: Andrei Mardari
Foto: Andrei Mardari

Ziua de 2 martie, de 28 de ani încoace, este o zi a comemorării eroilor căzuţi pentru independenţa şi integritatea Republicii Moldova, care independenţă şi integritate ridică multe semne de întrebare până în prezent. La Chişinău, de pe întreg teritoriul Republicii Moldova, se adună veteranii războiului de pe Nistru din anul 1992, pentru a-şi aminti de camarazii de arme căzuţi pe câmpul de luptă.

Susține și tu o instituție de presă liberă! Donația ta va contribui la susținerea activității noastre prin care informăm societatea echidistant și corect. Ajută-ne să promovăm adevărul, dreptatea și libertatea.

SUSȚINE

De obicei, dimineața, combatanţii, mamele şi văduvele celor decedaţi, precum şi doritorii de a participa la evenimentul de comemorare, vin în Piaţa Marii Adunări Naţionale, de unde, după ce depun flori la Monumentul Domnitorului Ştefan cel Mare şi Sfânt, se încolonează şi merg în marş organizat la Monumentul „Maica îndurerată”. În acest an însă participanţii la eveniment s-au divizat, o parte organizând un miting de protest şi rămânând să protesteze în continuare, cu multă înverşunare, în faţa Guvernului.

Combatanţii porniți spre Memorial sunt fluieraţi şi huiduiţi de camarazii lor de arme rămaşi în piaţă.

„Străinii cred mai mult în viitorul ţării noastre”

În discursul de deschidere a mitingului de comemorare, premierul Ion Chicu, singurul reprezentant al conducerii „de vârf”, menţionează că „vărsările de sânge au fost provocate de politicieni, Republicii Moldova, ca şi altor republici ce şi-au obţinut independenţa, întinzându-i-se o capcană”. Prim-ministrul se lansează în considerații stataliste: „Străinii cred mai mult în viitorul ţării noastre decât noi înşine, iar când o naţiune e scindată, nu-ţi mai trebuie armată străină ca s-o cucerească”.

Pavel Voicu, ministru al Afacerilor Interne, exersează și el retorica patriotardă: „Veteranii războiului de pe Nistru sunt un simbol al moralităţii, o forţă activă care se implică în procesul de prosperare a ţării, ei ştiind să păstreze amintirea unui război, dar şi să apere pacea pentru toată lumea”.

Anatolie Cociug, fost comandant pe platoul Coşniţa în anul 1992, subliniază că „fiecare stat trebuie să aibă grijă de veterani, în mod special de invalizi, de mamele şi văduvele celor căzuţi în lupte”.

Veronica Patraşcu şi Alin Donţu, elevi la Liceul Teoretic „Nicolae Sulac” din Chişinău, recită versuri şi, prin discursurile lor, demonstrează că tinerii nu sunt indiferenţi faţă de adevărul istoric.

Foto: Andrei Mardari
Foto: Andrei Mardari

Vin fiert, terci ostăşesc şi mese de pomenire

După depunerea de flori şi interpretarea imnului de stat, participanţii la miting se apropie de bucătăria de campanie, unde, la mesele pregătite din timp, beau câte un păhărel de vin fiert şi gustă din terciul ostăşesc. Observăm că votca, de câţiva ani buni, este înlocuită la aceste ocazii cu vinul moldovenesc.

Totuși trebuie spus că obiceiul acestor mese improvizate ni se trage mai mult de la armata rusă cu care s-au confruntat combatanţii noştri în 1992.

Orice s-ar zice, bucuria reîntâlnirii cu prietenii de tranşee este sinceră şi ea continuă la mesele de pomenire organizate în toate sectoarele municipiului Chişinău de către autorităţile publice locale. Din motive lesne de înţeles, din informaţia de care dispunem, la mesele de pomenire au rămas multe locuri libere, cheltuielile suplimentare şi risipa fiind în acest caz nemotivate.

Foto: Andrei Mardari
Foto: Andrei Mardari

„O depăşire a oricăror norme morale”

Între timp în Piaţa Marii Adunări Naţionale au continuat protestele care au ţinut până la sfârşitul zilei de 2 martie. S-au aprins spiritele şi, după cum era de aşteptat, acţiunile unor protestatari au ieşit de sub controlul organizatorilor. Un combatant, înarmat cu un buzdugan în toată legea, l-a rotit de asupra capului croindu-şi drum printre poliţişti, până a ajuns la uşa de sticlă a executivului, pe care a spart-o.

De cealaltă parte, proaspătul consilier al premierului Ion Chicu pentru problemele veteranilor de război, generalul Anton Gamurari, cu toate că regreta prezenţa doamnelor la manifestație, şi-a permis un gest cu conotaţii sexuale, aproape identic cu buzduganul mânuit de către combatantul revoltat, şi era cât pe ce să fie linşat de mulţimea înfuriată de protestatari. A doua zi, generalul consilier a rămas doar general.

Pe fundalul adevăratei revolte a combatanţilor împotriva lipsei de atenţie a autorităţilor centrale faţă de problemele veteranilor de război, cele două incidente, dar şi blocarea circulaţiei pe bulevardul Ştefan cel Mare şi Sfânt şi pe alte străzi adiacente, n-au fost în favoarea nimănui.

Este şi părerea majorităţii combatanţilor adunaţi în PMAN, între care amintim opinia veteranului Ştefan Jurja, cavaler al ordinului „Ştefan cel Mare”: „Îmi pare rău de ceea ce s-a întâmplat. E cu totul regretabil, fiindcă un gest necumpătat al cuiva poate să cauzeze mari prejudicii mişcării şi să dăuneze imaginii combatanților”.

„Apreciez negativ faptele celor doi. Este o depăşire a oricăror norme morale”, spune un alt cavaler al ordinului „Ştefan cel Mare”, locotenent-colonelul în rezervă Mihai Tomacinschi.

Amintim că premierul Ion Chicu, la cererea combatanţilor, a promis că „va discuta” cu proaspătul său consilier, generalul Anton Gămurari, iar combatantului care a spart uşa executivului cu ditamai buzduganul i s-a deschis dosar penal. Mai menţionăm că Anatol Bâzgu, liderul refugiaţilor transnistreni, afirmă că cel cu buzduganul nu este veteran de război şi că nimeni dintre camarazii săi de arme prezenţi la mitingul de protest nu-l cunoaşte.

Vestea îmbucurătoare este totuşi că Guvernul Republicii Moldova, la cererea combatanţilor, promite să creeze un departament pentru problemele veteranilor de război, o structură de stat din care, pentru o mai bună și echitabilă organizare, să facă parte şi veteranii războiului de pe Nistru. Deocamdată, e doar o promisiune.

În cazul în care ai ajuns să citești acest text, înseamnă că subiectul reflectat te-a interesat. Site-ul „gazetadechisinau.md” publică articole care reflectă un spectru larg de probleme, scrise profesionist și echidistant de editorialiști și jurnaliști cu experiență. „Gazeta de Chisinau” este o sursă de informare credibilă pe piața mediatică din Republica Moldova. Nu o lăsa să dispară! Contribuie la menținerea unei publicații libere. Acum poți face și tu o donație.

SUSȚINE