Artificiile președintelui

374
0

Cum muți banii dintr-un buzunar în altul și faci să fie uitat furtul miliardului

Președintele Dodon a anunțat după ședința tradițională de luni ținută împreună cu președinta Parlamentului, Zinaida Greacenîi, și premierul Chicu că executivul va propune în curând un proiect ce presupune reducerea poverii miliardului furat în 2014 din sistemul bancar și pus ulterior pe umerii cetățenilor.

Istoricul problemei

Istoricul problemei e legat de furtul a circa un miliard de dolari din trei bănci ale lui Ilan Shor în noiembrie 2014, astuparea găurii prin scoaterea din rezervele Băncii Naționale a 13,5 miliarde de lei cu girul guvernelor Leancă în 2014 și Gaburici în 2015 pentru a întoarce banii persoanelor ce au avut depozite în cele trei bănci și transformarea în 2016 de către guvernul Filip deja a datoriei în cauză față de BNM în datorie publică, fiind adăugată și o dobândă de 5%. Astfel, timp de 25 de ani, guvernul urmează să achite din bugetul de stat, adică din banii acumulați de la contribuabili, circa 25 de miliarde de lei (cu tot cu dobândă), prevederea fiind inclusă în așa-numita Lege a miliardului.

Soluția PPDA a fost respinsă

La începutul lunii decembrie 2019, grupul Platformei Demnitate și Adevăr din Parlament, prin vicepreședintele executivului, Alexandru Slusari, a venit cu propunerea de a stabili un moratoriu privind această lege. Se propunea ca datoria față de BNM să fie înghețată până când nu va fi dusă până la capăt investigarea furtului miliardului, încarcerarea hoților și rambursarea banilor furați, în măsura în care se va reuși. Și doar după aceea ar urma să se reia, potrivit moratoriului, plățile din buget față de BNM, pentru suma rămasă.

Însă alianța neformală dintre socialiști și democrați din Parlament nu a acceptat moratoriul, iar președintele și Guvernul aproape că au uitat despre promisiunile privind furtul miliardului, fie din lipsa de voință, fie din neputința de a-l recupera.

Până acum, niciun leu din banii furați în noiembrie 2014 nu a fost recuperat, Banca Națională acumulând totuși 2,3 miliarde de lei din vânzarea activelor celor trei bănci jefuite și supuse procedurii de lichidare sau din recuperarea unor credite anterioare ce nu au legătură cu jaful din 2014.

Iată că președintele nu mai pomenește despre recuperarea banilor, în schimb vine cu o propunere pe care o crede isteață.

Dintr-un buzunar în altul

„Am discutat anterior ca sumele bănești care au fost puse pe spatele cetățenilor în urma furtului miliardului să le excludem total sau să le reducem. La etapa de față, am găsit mecanismele necesare pentru a reduce această povară cu 5-6 miliarde de lei, adică cu 25-30%. Proiectul, discutat și cu partenerii noștri externi, cu FMI, urmează să fie aprobat în următoarele zile de către guvern și prezentat Parlamentului spre aprobare”, a declarat șeful statului.

Proiectul presupune că 50% din profitul BNM vor fi direcționate la bugetul de stat pentru a fi achitate în contul furtului miliardului.

Altfel spus, jumătate din profitul BNM, obținut, de regulă, din depozitele plasate pe conturile din străinătate, urmează a fi oferit Guvernului pentru ca acesta să-l întoarcă BNM în contul datoriei.

Profitul BNM e mult mai mic decât crede președintele

Însă datele Băncii Naționale arată că aceasta a avut un profit mult mai modest în ultimii ani față de estimările lui Dodon. Potrivit portalului de știri mold-street.com, în 2016, Banca centrală a raportat pierderi de 262 de milioane de lei, în 2017 – de 95 de milioane de lei și doar în 2018 a reușit să obțină un profit de 249 de milioane de lei. În primele şase luni BNM raportase un profit de 281 de milioane de lei, care însă nu poate fi utilizat până la finele anului în curs. Astfel, pentru acest an ar fi disponibile doar 125 de milioane de lei, însă suma pe care guvernul trebuie să o achite în acest an în contul furtului miliardului  este de aproape 900 de milioane de lei.

Armașu: ieri – ba, astăzi – da

De menționat că BNM susține inițiativa, guvernatorul Octavian Armașu declarând că „distribuirea parțială a profiturilor Băncii Naționale a fost discutată de BNM, Guvern și Fondul Monetar Internațional și, în condițiile agreate, corespunde standardelor internaționale în domeniul capitalizării băncilor centrale”.

„Soluția este una echilibrată și va permite acumularea graduală a capitalului Băncii Naționale, necesar pentru exercitarea mandatului său, precum și diminuarea poverii asupra bugetului de stat prin distribuirea de profit către acesta”, spune guvernatorul.

Armașu se contrazice, de altfel, după ce, la finele anului trecut, a avut o atitudine negativă față de o inițiativă similară făcută publică de Dodon încă în decembrie, care atunci vorbea despre un miliard de dolari, care ar putea fi luat de la BNM pentru a fi investit în infrastructură.

„Utilizarea unei părți din rezervele internaționale, cu o ulterioară conversie a acesteia în moneda națională și majorare a cheltuielilor în economie, ar prejudicia considerabil obiectivul fundamental al BNM – asigurarea și menținerea stabilității prețurilor”, declara la acel moment guvernatorul BNM.

Ce se urmărește de fapt

Totuși, dacă suma pe care o poate obține din acest proiect este prea mică pentru a acoperi măcar rata din acest an datorată de guvern în contul furtului miliardului, ce urmărește de fapt președintele?

Potrivit lui Slusari, Dodon nu face altceva decât să arate alegătorilor că a făcut ceva în problema furtului miliardului fără a insista pe aprofundarea investigației.

„Nu este deloc argumentat de ce trebuie atins capitalul social al Băncii Naţionale. Nu există niciun argument financiar, în afară de cel politic”, a spus el în cazul unei emisiuni televizate, adăugând că singura soluție în această chestiune ar fi aplicarea moratoriului propus în decembrie și respins de socialiști și democrați.

„Ceea ce propune Igor Dodon sugerează că noi putem să așteptăm încă cinci ani recuperarea banilor și tragerea la răspundere a celor vinovați. Asta înseamnă că Igor Dodon nu vrea, nu crede că este de făcut ceva cu furtul miliardului și vine numai cu o soluție electorală”, menționează Slusari.

Profitul BNM, direcționat pentru reparația Memorialului?

La rândul său, Sergiu Gaibu, economist la „Expert-Grup”, spune că, deși situația din sectorul bancar moldovenesc este în prezent destul de bună, unele fluctuaţii pot apărea oricând din cauza fragilităţii economiei.

Expertul spune că Banca Naţională nu trebuie slăbită, amintind că și proiectele investiționale ale guvernului nu sunt tocmai reușite. În context, el a amintit și de preconizata reparație a Memorialului sau de alte proiecte similare, implementate anterior, cum ar fi gardul de la Președinție sau cel de la Parlament, care nu aduc niciun beneficiu economiei.

Preluarea textelor de pe pagina www.gazetadechisinau.md pentru formatul online se face în limita a 1.000 de semne, cu indicarea linkului activ către articolul preluat.

Instituțiile de presă, care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar edițiile tipărite vor indica „Gazeta de Chișinău” și autorul informației. Materialele de presă sunt protejate de Legea privind dreptul de autor și drepturile conexe și de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here