Șantierul lui Dodon cu credite de la ruși și reabilitarea economiei moldovenești

Deși în vară a primit câteva împuterniciri suplimentare, funcția de președinte al Republicii Moldova rămâne cu puține pârghii de influență asupra vieții oamenilor. În mod normal, pârghiile reale rămân la Legislativ, care împuternicește executivul să le implementeze. Însă, așa cum președintele Dodon, prin intermediul Partidului Socialiștilor, controlează  aceste două puteri în stat, a găsit o modalitate de a-și aroga impactul de imagine rezultat din acțiunile mai mult sau mai puțin populiste ale Guvernului. Este vorba despre tradiționalele deja, așa-zisele întâlniri de luni cu Președintele Parlamentului, socialista Zinaida Greceanîi, și Prim-Ministrul „tehnocrat” Ion Chicu. După care  președintele iese în fața presei să spună ce au decis ei „de comun acord” pentru „prosperarea” poporului.

8,7 miliarde de lei pentru reabilitarea drumurilor

După ședința respectivă de luni, 27 ianuarie, Dodon a ieșit să vorbească despre șantierul în care va fi transformată Republica Moldova în anul curent pe dimensiunea infrastructurii rutiere.

El a anunțat că, în acest an, vor fi cheltuiți circa 8,7 miliarde de lei, din surse interne și externe, pentru reparația drumurilor moldovenești. Lucrările ar urma să înceapă, „cel târziu, în luna mai”. 

„Din sursele interne și externe, 2,7 miliarde de lei – fondul rutier, plus încă un miliard pentru „Drumuri bune” – sunt 3,7 miliarde, plus încă circa 5 miliarde de lei din surse externe alocate pentru drumuri naționale, acele segmente care au fost anunțate. Un astfel de program ambițios de reparație a drumurilor în Republica Moldova încă nu a fost”, a declarat Igor Dodon. Drept „surse externe” se subînțelege, în primul rând, creditul de 500 de milioane din partea Federației Ruse, anunțat anterior de premierul Chicu.

De ce nu se iau credite mai avantajoase de la băncile UE

În raport cu creditul rusesc, ipotetic deocamdată, ambasadorul Uniunii Europene la Chișinău, Peter Michalko, se întreba pe bună dreptate, de ce nu se apelează la creditele europene, mult mai avantajoase din punctul de vedere al prețului.

Doar că acestea sunt însoțite și de o serie de cerințe ale UE, care se conțin, de altfel, în acordul de Asociere cu Republica Moldova și se referă la asigurarea statului de drept, în primul rând, dar și la reforme, care să asigure sustenabilitatea economică a țării. Altfel spus: vă dăm bani, dar reformați-vă, pentru a-i putea investi eficient și a-i rambursa lejer. Iată că aceste exigențe nu sunt pe placul lui Dodon. El împrumută mai bine de la ruși, care nu au prea multe întrebări și nu pun prea multe condiții.

Guvernul „tehnocrat” va face tot posibilul pentru a încheia către toamnă reabilitarea unor drumuri naționale pentru ca președintele Dodon să taie mai multe panglici în preajma alegerilor prezidențiale.

Întrebarea este însă cine va rambursa aceste credite și din ce surse dacă nu se întrezăresc la orizont și măsuri mai puțin populiste de relansare a economiei?

Salariile cresc, productivitatea rămâne scăzută, investitorii sunt reticenți

Printre provocările principale cu care se va confrunta Republica Moldova în anul 2020, Centrul analitic Expert Grup a constatat și înăsprirea condițiilor pieței forței de muncă. Scăderea populației duce la o ofertă mai scăzută pe piața muncii, însoțită și de o creștere în ultimii ani a cererii din partea companiilor. Numărul locurilor înregistrate de către Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă s-a majorat de la șase mii în 2016 la 12-14 mii în 2019.

Printre consecințele deficitului forței de muncă se numără creșterea mai rapidă a salariilor decât a productivității muncii. Altfel spus, muncitorii moldoveni produc la fel de puțin, însă pretind salarii mai mari. În final, acest fapt conduce la scăderea atractivității țării pentru investitorii străini.

O nouă strategie pentru dezvoltarea economiei

Zilele trecute, a fost făcută publică strategia de dezvoltare a industriei Republicii Moldova pentru perioada 2020-2030.

Viziunea strategiei se axează pe crearea unui mediu competitiv în industrie, bazat pe investiții, sporirea productivității și modernizării tehnologice, care ar plasa Republica Moldova la nivelul mediu al țărilor din regiune. „Respectiv, un climat mai bun de afaceri, financiar, instituțional și de reglementare în industrie ar implica o mai mare creștere, productivitate, rentabilitate, ocupare a forței de muncă și internaționalizare a întreprinderilor din Republica Moldova”, se spune în document.

Însă pentru a atinge aceste obiective trebuie să fie îmbunătățită competitivitatea mediului de afaceri, sporite investițiile și volumul de finanțare în sector, intensificat gradul de instruire și ocupare a forței de muncă, crescut nivelul de inovare tehnologică în sectorul industrial. Până la urmă, toate aceste momente se regăsesc și în Acordul de Asociere dintre R. Moldova și UE. În context apare o întrebare logică: dacă condițiile pentru creditele luate de la europeni sunt perfect  compatibile cu strategiile de dezvoltare ale Republicii Moldova, de ce aceasta împrumută bani în condiții obscure de la ruși?

Ion Chișlea